Gherra de Biafra

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Custu retratu de sa fine de is annos 1960 ammostat una pipia sètzida, fatigada, chi fiat intre de is casos meda de kwashiorkor chi s'agataiant in Nigèria durante sa gherra. Su kwashiorkor fiat una maladia chi dependiat de una dieta pobera de proteinas. Fiant istabilidos campos medas pro su nudriamentu e is operatziones de alimentatzione pro da gente de is biddas in intòrrios de sa zona de gherra.

Sa Gherra de Biafra o Guerra Tzivile de Nigèria (dae su 6 de trìulas 1967 a su 13 de ghennàrgiu 1970) est istadu su cunflitu armadu causadu dae s'intentu de setzessione de is provìntzias de su sud-estu de Nigèria suta su nùmene de Repùblica de Biafra. Sa gherra fiat arribada a is mèdios de comunicatzione pro su fàmene chi aiat padèssidu sa populatzione de is zonas tiradas in mesu e s'acusa cunsighente de genotzìdiu de sos igbos. Bernard Kouchner e àteros mèigos frantzesos chi fiant istados in Biafra durante su cunflitu aiant criadu s'ONG Mèigos Sena Fronteras in cunsighèntzia de custa gherra.

Antetzedentes a sa gherra[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su 1960 sa Nigèria aiat otentu s'indipendèntzia e si fiat costituida che a una federatzione de tres regiones. Custas teniant un'autonomia manna. In cussu momentu sos igbos fiant intre su 60% e su 70% de sa populatzione de su sud-estu, sos fulbe, su 65% de su norte e sos iorubes su 75% de su sud-ovest.

Su 15 de ghennàrgiu de su 1966 aiat tentu logu unu corpu de istadu militare in Nigèria dèpidu a is suspetos de matracas in is eletziones, a sas acusas de corrutzione e a sa polarizatzione polìtica creschende. Su corpu de istadu fiat istadu fatu dae is ufitziales prus giòvanos de s'esèrtzitu, sa majoria igbos chi fiant de cumandamentos mèdios o bàscios, de tendèntzias polìticas de manca, ghiados dae su majore Chukwuma Nzeogwu.

Ma sa majoria de s'esèrtzitu at sighidu a abarrare fidele a su guvernu e a su cumandante in cabu, su generale Johnson Aguiyi-Ironsi chi aiat postu in presone in presse is golpistas, torrende a istabilire s'òrdine e aiat instauradu unu règimene militare; fiat divènnidu su cabu de istadu nou e aiat depostu su presidente Nnamdi Azikiwe chi fiat in Londra in cussu momentu. Su generale Aguiyi-Ironsi, un'igbo catòlicu, connotu in manera carignosa comente a "Johny Ironside" dae cando fiat istadu cumandante in cabu de is fortzas de is Natziones Unidas in sa Repùblica de su Congo, aiat suspèndidu sa costitutzione e at issòlvidu su pòdere legislativu, aiat proibidu is partidos polìticos, aiat numenadu guvernadores militares in totu is regiones e at formadu unu guvernu integradu dae unu Cunsìgiu Supremu Militare e unu Cunsìgiu Esecutivu federale. In paris tempus aiat aumentadu su resentimentu in su norte e in s'ovest de Nigèria, in ue su Corpu de Istadu fiat istadu interpretadu che a una manovra de sos igbos pro pigare su podere.

Is populatziones de su norte de Nigèria aiant fatu unu contra-corpu su 29 de trìulas de su 1966 chi est istadu dirigidu dae su sutatenente-coronellu Murtala Mohammed. Custu aiat dadu su pòdere a su coronellu Yakubu Gowon. Is corpos de istadu a sighire aiant aumentadu is tensiones interètnicas e in su cabudanni de su 1966 ddoe aiant àpidu massacros in iscala manna de igbos cristianos in su norte de su paisu; nde fiant ochidos intre 8000 e 30.000.[1]

A fatu de s'iscoberta de cantidades mannas de petròliu a su delta de su frùmene Niger, is provìntzias de su sud-estu ant ocupadu custa regione pro èssere autosufitzientes e prus ricos. Ma s'esclusione de su pòdere de is regiones orientales aiat fatu chi medas timerent chi is benefìtzios otentos dae su petròliu esserent utilizados a lùcuru de su norte e de su sud-ovest. Custu aiat fatu chi is igbos pedirent sa setzessione.

Gherra Tzivile[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Ofensivas de Biafra[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su guvernu nigerianu aiat aviadu un'"atzione giuditziària" pro recuberare su territòriu setzessionista a pustis de un'avantzamentu de is fortzas de Biafra in unu territòriu acanta chi no parteniat a sos igbos. Su 6 de trìulas de su 1967 fiat comintzada sa gherra cando is tropas federales nigerianas fiant avantzadas in duas colunnas conca a Biafra. Sa colunna de sa dereta fiat intrada a Nsukka su 14 de trìulas e sa de sa manca aiat pigadu Garkem su 12 de trìulas. Su Biafra at imbiadu un'ofensiva su 8 de trìulas cando 7000 rebeldes aiant rugradu su riu Niger[2] e fiant andados conca a su tzentru de Nigèria passende pro Benin City, chi aiant ocupadu intre s'11 de austu e su 16 de austu.[2] Sa Repùblica de Benìn, chi puru si fiat proclamada repùblica indipendente, faghiat pagu. A fatu, is biafrans aiant ocupadu sa tzitade de Ore su 21 de austu, chi fiat 130 mìllias a s'estu de sa capitale antiga de Nigèria, Lagos. Cun totu chi Benin City fiat torrada in manos de sos nigerianos su 22 de cabudanni, su Biafra at cumpridu cun sutzessu su primu obietivu suo de acometare su màssimu possìbile de tropas federales de Nigèria. In Nigèria aiant tentu abbisòngiu de bator batalliones de sa Segunda Divisione de Fanteria pro fàghere torrare a segus su Biafra e eliminare is conchistas territoriales chi custos aiant otentu. Ma cando is tropas nigerianas aiant intentadu de rugrare su riu Nïger fiant istadas rebusadas tres bortas.

Cuntratacu nigerianu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Tando is nigerianos aiant frenadu is ofensivas issoro e aiant comintzadu unu perìodu de assìtiu de su Biafra. Aiant comintzadu conchistende tzitades de su sud de su Golfu de Biafra: Port Harcourt su 26 de trìulas e Calabar su 18 de santugaine. In su norte de Biafra, sa capitale, Enugu, fiat ruta su 4 de santugaine de su 1967. Su Biafra aiat aguantadu in is terras tzentrales igbos chi fiant istadas inghiriadas dae is nigerianos.

Sende gasi, sa riorganizatzione de s'esèrtzitu nigerianu, sa retitzèntzia de s'esèrtzitu de Biafra a ghetare atacos noos e sos efetos de su blocu navale, aèreu e terrestre subra su Biafra aiant batidu a unu cambiamentu in s'echilìbriu de is fortzas. Su pioneri de s'aviatzione, s'isvedesu Carl Gustav von Rosen aiat agiudadu su Biafra cun una brigada minore de aparèchios.

Imbuscada de Abagana[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su 31 de martzu de su 1968 una colunna de 6000 sordados nigerianos suta su cumandu de su coronellu Murtala Mohammed si fiat dirìgidu dae Enugu conca a Onitsha cando fiant istados afracados a curtzu de sa bidda de Abagana dae fortzas rebeldes suta su cumandu de su majore Jonathon Uchendu. Is sordados nigerianos fiant istados massacrados. In custa batalla si fiant contados 7000 mortos (6000 nigerianos e 1000 rebeldes). Custa fiat sa vitòria prus importante pro su Biafra e aiat significadu sa destitutzione de su cumandante Murtala Mohammed in sa zona de Onitsha. A pustis de custa batalla, is nigerianos ant preferidu inghiriare su Biafra ochende de fàmene sa populatzione e isetare chi custa s'indebilitaret pro atacare una àtera borta.[3][4][5][6]

S'assìtiu de Biafra[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Partende dae su 1969 sa gherra fiat abarrada paradas, dae chi is tropas nigerianas non fiant capatzas de avantzare in manera significativa a is zonas suta controllu de Biafra. Ma intre s'abrile e su làmpadas de su matessi annu bi fiat istada un'ofensiva importante de Nigèria gràtzias a is avantzamentos in is duos frontes de su norte e a sa conchista de Port Harcourt su 19 de maju. Su pòpulu igbo at padèssidu unu disastru umanitàriu meda importante che a cunsighèntzia de custu assìtiu, e is populatziones ant passadu fàmene, dae chi is tàticas de s'esèrtzitu nigerianu fiant sabotare is terras de cultivu de Biafra. Immàgines de is pipios de Biafra tocados dae su fàmene aiant fatu su giru a su mundu e su guvernu de Biafra aiat acusadu sa Nigèria de utilizare su fàmene e su genotzìdiu pro bìnchere sa gherra, pedende s'agiudu de is natziones de su mundu.

Fiant istados medas is grupos de voluntàrios chi aiant organizadu volos de agiudu a manu de Biafra. Sa Nigèria puru aiat acusadu a su guvernu de Biafra de reclutare a mertzenàrios istràngios pro illonghiare sa gherra. Unu de is mèigos voluntàrios de sa Rughe Ruja frantzesa, Bernard Kouchner, diat criare in custu cunstestu s'ONG Dotores Sena Fronteras a pustis de sa Gherra de Biafra.

Custos voluntàrios e is traballadores de sos ospidales e tzentros de salude de su Biafra fiant istados atacados dae s'esèrtzitu nigerianu e fiant istados testimòngios de is bochiduras e s'istincadura de is tziviles. Cando Kouchner fiat torradu a Frantza aiat postu s'atentzione pùblica subra su cunflitu de Biafra e at criticadu abertamente su genotzìdiu chi fiant pratichende is nigerianos e aiat pedidu sa cajone internatzionale pro l'isòrvere.

Durante su 1968 e parte de su 1969, pro neghe de dificultades logìsticas, is fortzas federales de Nigèria no aiant pòdidu dare su corpu de gràtzia in una gherra chi teniant a puntu de bìnchere. Cun totu s'agiudu dae foras chi aiat retzidu sa Nigèria, su Biafra cuntrollaiat a pagu a pagu una zona prus minore. Onitsha fiat ruta su 22 de martzu de su 1968, Aba dd'aiat fatu su 28 de santugaine e Ogoja e Owerri su 18 de cabudanni. Ma is bividores de Biafra aiant ghetadu un'ofensiva disisperada in su mese de maju de su 1969 pro mantènnere s'ischilìbriu intre is nigerianos e illonghiare s'esistèntzia de sa natzione separatista su prus tempus possìbile. Aiant otentu de recuperare Owerri (26 de maju) e Onitsha (23 de trìulas). Ddos aiant agiudadu pilotas mertzenàrios istràngios chi ddis fruniant mandiare, meighinas e armas. Sende gasi, is tropas nigerianas fiant resèssidas a acabare s'ofensiva.

Su 23 de nadale s'esèrtzitu federale aiat ghetadu s'ofensiva finale cun 120.000 sordados.[7] A sa fine de annu giai aiant resèssidu a dividire su territòriu de Biafra in duas partes. Su 7 de ghennàrgiu de su 1970 si lantzat s'operatzione "Bentu de Coa". Owerri e Uli fiant rutas su 9 e 11 de ghennàrgiu respetivamente. Sa die 12 de ghennàrgiu si fiat rèndidu su cabu de Biafra, Effiong.

Sa gherra fiat acabada su 15 de ghennàrgiu de su 1970 cun sa rendida finale de is fortzas de Biafra in Umuhaia, ùrtima tzitade chi controllaiant. Su 8 de ghennàrgiu Ujukwu si nche fiat fuidu in esìliu in sa Costa de Marfilu lassende is menudas de sa rendida a su visupresidente e sutzessore suo, Philip Effiong. Cun ispantu de su restu de su mundu, is nigerianos no ant fatu is represas e massacros chi aiant promìtidu e ant intentadu arribare a una paghe.

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. Biafra War, in globalsecurity.org.
  2. 2.0 2.1 Midwest Invasion of 1967
  3. Gilles Caron, Mort au Biafra!, édition Solar, Paris, 1968.
  4. Blunders of the Nigerian Civil War-10
  5. Heores of Biafra and the new generation
  6. Dictionary of Battles and Sieges: A-E, Tony Jaques, pp. 2, Greenwood Publishing Group, 2007. [[#CITEREFAbagana. 1968. Biafra War
    Supporting the siege of rebel-held Onitsha by Nigerian Federal forces under Colonel Murtala Mohammed, a weakly escorted Federal convoy of almost's 100 trucks was ambushed to the northeast at Abagana by Biafra Major Jonathon Uchendu. When the two escorting armoured cars fled, the column was burned and destroyed, cutting supplies to the siege, but Onisha was already doomed (31 March 1968).|Abagana. 1968. Biafra War
    Supporting the siege of rebel-held Onitsha by Nigerian Federal forces under Colonel Murtala Mohammed, a weakly escorted Federal convoy of almost's 100 trucks was ambushed to the northeast at Abagana by Biafra Major Jonathon Uchendu. When the two escorting armoured cars fled, the column was burned and destroyed, cutting supplies to the siege, but Onisha was already doomed (31 March 1968).]]
  7. Biafra War, in globalsecurity.org.