Limba Sarda Unificada

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Sa Limba Sarda Unificada (LSU) est una proposta de norma iscrita pro sa limba sarda. Sas normas sunt istadas publicadas in su 2001 dae sa Rezione Autònoma de sa Sardinna (RAS), Assessoradu de sa Cultura, cun su tìtulu LIMBA SARDA UNIFICADA / Sìntesi de sas Normas de base: ortografia, fonètica, morfolozia, lèssicu. Sa LSU est su resurtadu de su traballu de una Cumissione de espertos de limba sarda incarrigados dae sa RAS: Eduardo Blasco Ferrer, Roberto Bolognesi, Diego Salvatore Corraine, Ignazio Delogu, Antonietta Dettori, Giulio Paulis, Massimo Pittau, Antoninu Rubattu, Leonardo Sole, Heinz Jürgen Wolf, e Matteo Porru (su segretàriu).

Su primu incàrrigu a sos membros de sa Cumissione est istadu atribuidu cun una prima Cunventzione n. 59/117 de su 29 de nadale de su 1998 (Zunta de tzentru-manca cun Assessore de sa Cultura Ballero) e cunfirmadu cun una segunda Cunventzione n. 52/105 de su 28 de nadale de su 1999 (Zunta de tzentru-destra cun Assessore de sa Cultura Onida). Sa Cumissione at traballadu finas a su 28 de frearzu de su 2001. In totu custu tempus ant traballadu pro 21 riuniones.

Comente resurtat in sa Premissa de su libreddu "Sa norma istandard unificada deliberada dae sa cumissione cheret mediare intro de sas variedades tzentru-orientales, prus cunservativas e sas meridionales de s'ìsula, prus innovativas, e est rapresentativa de sas variedades prus a curtzu a sas orìzines istòricu-evolutivas de sa limba sarda, prus pagu esposta a interferèntzias esternas, meda documentadas in testos literàrios, e in foras de sa Sardinna prus insinnadas e rapresentadas in sas sedes universitàrias e in su mundu sientìficu."

E, comente ponet sa Presentada: "Sa norma elaborada podet esser impreada liberamente dae chie si siat, mescamente dae sas aministratziones pùblicas e privadas, ma finas dae sas impresas de onzi casta, dae sos sòtzios, dae sos òrganos de informatzione, etc."

Ligòngios esternos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]