Litru

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Un'istèrgiu cun indicatziones de su volùmene de lìcuidu cuntentu, finas a 1 litru.
Proveta de laboratòriu chi mesura finas a unu litru.

Su litru de sìmbulu l o L, lìtera ella in minoreddedda o in majùscula, est dae su 1964 unu nùmene ispetziale pro su decìmetru cùbicu (dm³) segundu detzisione pigada a sa de 12 Cunferèntzia Generale de Pesos e Mesuras[1] (CGPM). S'unidade de volùmene de su Sistema Internatzionale de Unidades (SI) est su metru cùbicu (m³), su litru agualat a unu millèsimu de metru cùbicu. Su sìmbulu L est istadu adotadu in su 1979 a sa de 16 Cunferèntzia Generale de Pesos e Mesuras e est racumandadu pro evitare confusiones cun su nùmeru 1.

Cun totu chi no est un'unidade de medida de su Sistema Internatzionale, su SI nd'atzetat s'impreu cun totu chi racumandat s'impreu de sas unidades de su SI, e est un'unidade usada meda in sa vida fitiana ma non si racumandat s'impreu suo in su campu de sièntzia.[2]

De custa manera, mancari non si racumandet s'impreu de su litru nen apartèngiat a su SI, si podet impreare paris cun unidades de su SI, gosi comente si faghet in s'atualidade cun unidades comente s'ora o sa die.[3]

S'etimologia de s'unidade derivat dae un'unidade antiga de volùmene frantzesa, su litron, a traessu de s'unidade Medievale litra (in latinu). Custu ùrtimu nùmene benit a su matessi tempus de un'unidade grega de tzirca 16 untzas. Su sistema mètricu frantzesu at pigadu su litru comente a unidade fundamentale, in sa creatzione de unu sistema pròpiu de mesuras.[4]

Istòria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Charles Édouard Guillaume, fìsicu chi at dadu resurtados subra su volùmene de su litru segundu sa definitzione fundada supra s'abba. Est istadu su diretore de s'Ufìtziu Internatzionale de Pesos e Mesuras dae 1915.

S'orìgine de su litru s'agatat in s'unificatzione de mesuras fata durante sa Rivolutzione Frantzesa pro s'Assemblea Costituente de su 1791 pro fàghere fronte a sa diversidade de mesuras chi tando b'aiat. Su litru aparesset sa prima bia comente a mesura de sa capatzidade a sa lege de su 18 germinal de s'annu 3[5] (7 de abrile de su 1795) definidu in funtzione de su metru, su litru est istadu definidu comente “sa mesura de volùmene, tantu pro lìcuidos comente pro sòlidos, de unu cubu cun una chighirista eguale a una dècima parte de unu metru”.[6]

In su 1879 su Comitadu Internatzionale de Pesos e Mesuras at adotadu su litru, e s'incurtzadura sua, sa l minoreddedda. Su 1901 sa de tres Cunferèntzias Generales de Pesos e Mesuras at definidu su litru comente “su volùmene ocupadu dae sa massa de unu chilogrammu de abba pura a sa màssima densidade sua e suta sa pressione atmosfèrica normale”, custu diat chèrrere nàrrere: abba pura a 1 atm e una temperadura in manera lèbia in subra de 3,98 °C. Su litru fiat, segundu custa definitzione ecuivalente a 1.000028 dm³ (a sas primas 1.000027 dm³), atzetende de custa manera s'iscuncordàntzia cun su tzentìmetru cùbicu sebestada segundu sa definitzione.[7]

Prus tardu s'est ispetzificadu 4 °C comente su puntu de riferimentu de sa densidade de s'abba pro inditare unu litru, cun una densidade de s'abba pura lèbiamente inferiora a 1,0000 kg/litru.

Unu de sos ricercadores chi at averguadu sas deviatziones de sa mesura de su litru in custos cambiamentos est istadu su fìsicu Charles Édouard Guillaume, chi in su 1904 at averguadu in manera isperimentale chi sa densidade de s'abba a 4 °C fiat de 1.000028 dm³.[8][9]

A sa fine, a causa de sa definitzione complessa de su litru, su 1964 s'est torrada a leare sa definitzione de su 1793, a sa de 12 CGPM in s'àere averiguadu in su 1960 chi b'aiat una diferèntzia de 28 millionesimos rispetu a su decímetru cùbicu, su litru at passadu a èssere petzi unu nùmene ispetziale pro su decímetru cùbicu.[1][10]

In su 1979 in sa de 16 CGPM s'est detzìdidu s'impreu tantu de sa l minoreddedda chi de sa L majùscula pro evitare confusiones intre sa l e su nùmeru 1 o cun sa lìtera "i" majùscula, cun s'indicatzione chi in unu benidore petzi diat dèpere abarrare unu de sos duos sìmbulos.[11] Sende gasi, sa dualidade galu sighit.

In antis de su 1979, su sìmbulu ℓ (U+2113), est divenidu familiare in carchi paisu; pro esempru, fiat racumandadu dae sa publicatzione M33 de sa South African Bureau of Standards. Custu sìmbulu si podet agatare galu in carchi paisu de allega inglesa e s'impreu suo est galu atzetadu in su Giapone e in Corea de su Sud. Sos font chi coberint sos carateres CJK de solitu non includent petzi s'ella minoreddedda, ma nch'includent fintzas bator carateres pre-cumpostos: ㎕, ㎖, ㎗, e ㎘ (dae su U+3395 a su U+3398) pro inditare micròlitru, millìlitru, decìlitru e kilolitru pare pare. Carchi paisu (comente su Canada racumandaiat de utilizare sa ℓ minoreddedda semper chi esseret possìbile o pro difetu (semper chi non b'apat confusione possìbile cun su numerale 1). In s'atualidade custu sìmbulu non s'impreat in sa majoria de paisos e mai est istadu reconnotu dae sa CGPM nen dae s'Organizatzione Internatzionale pro s'Istandardizatzione (ISO).[12]

Sa de 16 Cunferèntzia Generale de Pesos e Mesuras, at fatu possìbile s'impreu de sos duos sìmbulos pro espressare custa unidade de mesura. Sa L majùscula est sa chi s'utilizat in sa pràtica, dassende cunfinada sa ℓ minoreddedda a sos puristas (fàtzile de distìnghere intre sa tzifra 1). In s'atualidade non b'at resone tècnica bera pro custa etzetzione a sa numencladura de sos sistemas de mesuras, ca sos sistemas de iscritura informàticos de s'atualidade faghent possìbile s'impreu de sistemas de codificatzione prus distinguibiles.

In su 1990, su matessi Ufìtziu de Pesos e Mesuras at cunsideradu primidiu eliminare unu de sos duos sìmbulos.

Mùltiplos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sciringa cun interlínia de mesura in ml, unu de sos sutamùltiplos prus utilizados.

A su litru si l'àplicant sos prefissos de su Sistema Internatzionale de Unidades, su prus utilizadu est su millìlitru chi agualat a una parte millèsima de unu litru. In sa tabella imbeniente s'agatant sos mùltiplos e sutamùltiplos cun sos ecuivalentes issoro in volùmene. Si podet bìdere chi sos mùltiplos e sutamùltiplos de litru aumentant o mìnimant pare pare, in un'òrdine de magnitùdine in base 10. Notare chi sos prus utilizados si sunt marcados in grassetu.

Mùltiplu Nùmene Sìmbulos Volùmene ecuivalente Multiplu Nùmene Sìmbulos Volùmene ecuivalente
100 L litru l L dm³ decìmetru cùbicu    
101 L decalitru dal daL   10–1 L decilitru dl dL  
102 L etòlitru hl hL   10–2 L tzentilitru cl cL  
10³ L chilolitru kl kL metru cùbicu 10–3 L millìlitru ml mL cm³ tzentìmetru cùbicu (cc)
106 L megàlitru Ml ML dam³ decàmetru cùbicu 10–6 L micròlitru µl µL mm³ millìmetru cùbicu
109 L gigalitru Gl GL hm³ etòmetru cùbicu 10–9 L nanolitru nl nL 106 µm³ 1 millione de micrometros cùbicos
1012 L teralitru Tl TL  km³ chilòmetru cùbicu 10–12 L picolitru pl pL 10³ µm³ 1 miler de micrometros cùbicos
1015 L petalitru Pl PL 10³ km³ 1 miler de chilòmetros cùbicos 10–15 L femtolitru fl fL µm³ micrometru cùbicu
1018 L esalitru Su SU 106 km³ 1 millione de chilòmetros cùbicos 10–18 L atolitru a su a su 106 nm³ 1 millione de nanòmetros cùbicos
1021 L zetalitru Zl ZL Mm³ megàmetru cùbicu 10–21 L zeptolitru zl zL 10³ nm³ 1 miler de nanòmetros cùbicos
1024 L yotalitru Yl YL 10³ Mm³ 1 miler de megàmetros cùbicos 10–24 L yoctolitru yl yL nm³ nanòmetru cùbicu

Microlitru[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su microlitru est s'unidade de volùmene ecuivalente a sa milionèsima parte de unu litru, rapresentada dae su sìmbulu μl. Agualat a 1 millìmetru cùbicu.

  • 1 μl = 10-6 L = 1 mm3

Millìlitru[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Dosadore marcadu in cm³

Su millìlitru de sìmbulu ml o, in manera ecuivalente, unu tzentìmetru cùbicu de sìmbulu cm³, est un'unidade pro su volùmene, chi agualat a unu milionèsimu de metru cùbicu. Est su volùmene ocupadu dae unu cubu chi tenet sas chighiristas de unu tzentìmetru. A bias puru s'abreviat (isballiende) in cc (mescamente in cuntestos automobilìsticos) e fintzas in ccm.

Cun totu chi no est un'unidade de mesura de su Sistema Internatzionale, est un'unidade usada meda in sièntzia. S'unidade de mesura de su volùmene in su SI est su metru cùbicu (m³). Est s'unidade baso de volùmene in su sistema antigu de mesuras CGS.

  • 1 ml = 1 c = 0,1 cl = 0,01 dl = 0,001 litros = 0,000 001 m³

Tzentìlitru[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su tzentilitru (abreviadu cun cL) est su segundu sutamùltiplu de su litru. Si tratat de un'òrdine de magnitùdine chi s'est impreadu, in carchi casu, pro medire minores consumos, comente sos consumos de abba in casu de fuidas o su consumu de combustìbile in carchi veìculu, cun totu chi s'impreu suo dipendet dae s'òrdine de magnitùdine de sas cantidades volumètricas chi si descrient.[13][14]

Decilitru[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su decilitru (abreviadu cun dL) est su primu sutamùltiplu de litru. In custa unidade si costumant espressare carchi tassa de cuntenutu de sustàntzias in anàlisis mèigas, dende sos resurtados in cantidades de decilitros de sàmbene.

Decalitru[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su decalitru (abreviadu cun daL) est un'unidade de mesura pro sos lìcuidos chi agualat a deghe litros, no est meda utilizadu in sa vida fitiana.

Etolitru[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Costrutzione de unu serbatoju de abba de 100 qL pro collire abba dae sas terratzas de sas domos e l'impreare in giardinàgiu.

S'Etolitru (abreviadu cun hL) est un'unidade de mesura pro sos lìcuidos chi agualat a chentu litros, est una de sas importantes. S'utilizat a fitianu in s'indùstria de bèvidas.

Chilolitru[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su Chilolitru (abreviadu cun kL) est un'unidade de mesura pro sos lìcuidos chi agualat a milli litros. S'utilizat pro medire o dare resurtados in abba in grandu cantidades comente pantamos o semplitzemente depòsitos de abba. Si podet puru utilizare pro medire grandu estensiones de abba comente mares, lagos e otzèanos.

Cunversiones non mètricas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

S'adotzione de su Sistema Internatzionale de mesuras, at fatu obsoletas medas de sas unidades anterioras de mesura de volùmenes. Restende in un'istadu de atzetatzione pro parte de sa CGPM, cunsiderende·si s'ecuivalente a su decímetru cùbicu, in s'ora de sestare sas mesuras antigas costumat si pigare su litru comente a base. In sos capìtulos e tàulas imbenientes s'agatat carchi ecuivalèntzia de unidades.

Sistema Cunventzionale Americanu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Unidade mètrica







Balore Serente



Unidade non mètrica



Sistema



Unidade non mètrica



Ecuivalente mètricu



1 L ≈ 0.87987699 cuartu Imperiale 1 cuartu ≡ 1.1365225 L
1 L ≈ 1.056688 cuartu flùidu U.S. 1 cuartu flùidu ≡ 0.946352946 L
1 L ≈ 1.75975326 pinta Imperiale 1 pinta ≡ 0.56826125 L
1 L ≈ 2.11337641 pintas flùidas U.S. 1 pinta flùida ≡ 0.473176473 L
1 L ≈ 0.2641720523 gallone lìcuidu U.S. 1 gallone lìcuidu ≡ 3.785411784 L
1 L ≈ 0.21997 gallone Imperiale 1 gallone ≡ 4.54609 L
1 L ≈ 0.0353146667 pee cùbicu   1 pee cùbicu ≡ 28.316846592 L
1 L ≈ 61.0237441 pòddighe cùbicu   1 pòddighe cùbicu ≡ 0.01638706 L
1 L ≈ 33.8140 untza fluida cunventzionale U.S. 1 untza flùida cunventzionale ≡ 29.5735295625 mL
1 L ≈ 35.1950 untza flùida Imperiale 1 untza flùida ≡ 28.4130625 mL
Bidais puru Unidades Imperiales e Sistema Cunventzionale Americanu

Relatzione cun su litron[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su litron est un'antiga unidade frantzesa de volùmene, chi s'impreaiat pro medire arena. De custa unidade si derivat in manera etimològica su nùmene de su litru. Su volùmene de unu litron est ecuivalente a 0,813 L.[15][16]

L majùscula e l minùscula[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Decalitru dòpiu.

Sos duos sìmbulos L e l sunt reconnotos. In Unicode sa « ℓ minùscula rotundada » (Unicode U+2113, 8467 in deghimale) est su caratere tipogràficu racumandadu dae su sìmbulu istòricu, cun totu chi custu sìmbulu non tenet su reconnoschimentu de s'Ufìtziu Internatzionale de Pesos e Mesuras (cun acrònimu BIPM in frantzesu). In generale si connoschet chi su sìmbulu de un'unidade non si depet iscrìere in majùscula si non currispondet a unu nùmene pròpiu, comente podet èssere su casu de su newton (N). In custu sensu nche figurat su contu istòricu de istabilire unu personàgiu fitìtziu pro isòrvere sas irregularidades cummìtidas reconnoschende su sìmbulu in majùscula. Su personàgiu est istadu numenadu Claude Émile Jean-Baptiste Litre cun una bibliografia originale disvilupada su 1977.[17]

Mancari su printzìpiu de sas majùsculas petzi a sas unidades de nùmenes pròpios, sos litros fiant fàtziles de confùndere cun sa tzifra 1 in sas iscrituras mecanografiades, cosa chi at favoridu s'istabilimentu de s'etzetzione cun custa unidade.

Unidades derivadas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su litru-atmosfera est un'unidade de traballu impreada in s'àmbitu de sos motores tèrmicos. Est su traballu chi risultat de iscostiare unu pistone de unu decímetru cuadradu de àrea ricurrende una carriera de 1 dm de distàntzia, traballende contra una pressione de un'atmosfera. Est ecuivalente a 101,3 J.[15][18]

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. 1.0 1.1 (FR) Résolution 6 de la 12e CGPM (1964), in bipm.org. abolende sa definitzione de su litru, istabilende chi su litru est unu nùmene ispetziale pro su detzìmetru cùbicu e racumandende de no impreare custa unidade in mesuras de pretzisione.
  2. (FR) Ufìtziu Internatzionale de Pesos e Mèdidas, 2006 (a incuru de), The International System of Units (PDF), in bipm.fr. Sas "dies" e sas "oras" sunt esempros de àteras unidades non de su SI chi sunt atzetadas dae su SI.
  3. (FR) Bureau International des Poids et Mesures (a incuru de), «Days» and «hours» are examples of other non-SI units that SI accepts. (PDF), in bipm.fr.
  4. (EN) Steven Schwartzman, The words of mathematics: an etymological dictionary of mathematical terms used in English, a incuru de MAA, 1994, p. 128, ISBN 0883855119.
  5. (FR) Décret relatif aux poids et aux mesures, in smdsi.quartier-rural.org, 7 abrile 1795.
  6. Su testu originale fiat: Litre, la mesure de capacité, tant pour les liquides que pour les matières sèches, dont la contenance sera celle du cube de la dixièrne partie du mètre.
  7. (FR) BIPM - Résolution de la 3e CGPM, in www.bipm.org. URL consultadu su 21 martzu 2020.
  8. (CA) Espasa-Calpe, S.A (a incuru de), Enciclopedia Universal Ilustrada, 1920.
  9. (EN) J. L. Heilbron e W. F. Bynum, 1904 and all that, in Nature, International weekly journal of science, 18 desembre 2003, p. 761-764. URL consultadu su 30 nadale 2009.
  10. (FR) Résolution 13 de la 11e CGPM (1960), in bipm.org. averguende sa diferèntzia intre su litru e su detzìmetru cùbicu.
  11. (FR) BIPM - Résolution 6 de la 16e CGPM, in www.bipm.org. URL consultadu su 21 martzu 2020.
  12. (EN) Ufìtziu internatzionale de sos pesos e de sas medidas (a incuru de), Criteria for membership of a Consultative Committee, in bipm.org. URL consultadu su 25 cabudanni 2012.
  13. (EN) VIK - EAD Bourgas. (a incuru de), Water Usage at home, in vik-burgas.com. URL consultadu s'11 martzu 2010.
  14. (EN) Russ Rowlett, Units: L, in University of North Carolina at Chapel Hill (a incuru de), unc.edu. URL consultadu s'11 martzu 2010.
  15. 15.0 15.1 (CA) Planeta (a incuru de), Gran Enciclopedia Larousse, vol. 6, 1967, p. 638, ISBN 84-320-2036-2.
  16. (CA) pixiland.info (a incuru de), Antigues Unitats: Volum, in pixiland.info. URL consultadu s'11 martzu 2010.
  17. (FR) Universitat de Waterloo (a incuru de), Recull d'articles sobre la falsa biografia de Claude Émile Jean-Baptiste Litre (PDF), in bionmr-c1.unl.edu.
  18. (EN) Van Nostrand Company, Inc. (a incuru de), Van Nostrand's Scientific Encyclopedia, 4ª ed., 1968.