Sistema Internatzionale de Unidades de Medida

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
In ruju sos Istados in cales su sistema internatzionale no est istadu adotadu comente a ùnicu o printzipale sistema de misuratzione: sos Istados Unidos de Amèrica, sa Libèria e sa Birmània.[1]
Sos Istados de su mundu pro perìodu de adotzione de su Sistema internatzionale

Su sistema internatzionale de unidades de medida (in frantzesu: Système international de unités), abbreviadu in SI (pronuntziadu essa i[2]), est su sistema de unidade de medida prus difùndidu. Paris a su Sistema CGS (tzentìmetru-grammu-segundu) benit a s'ispissu indicadu comente a sistema mètricu detzimale, mescamente in sos paisos anglosàssones. A su cumintzu est bènnidu mutidu Sistema MKS in cantu cumprendiat solu sas unidades metru, chilu e segundu.

Istòria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su precursore est su sistema mètricu detzimale elaboradu dae una cummissione presidida dae Lagrange dae su 1791. Tale sistema si difundet a bellu in Europa.

Unidades, terminologia e racumandatziones de su SI sunt fissadas dae sa Conférence générale des poids et mesures (CGPM), "Cunferèntzia generale de sos pesos e de sas medidas", organismu collegadu cun su Bureau international des poids et mesures (BIPM), "Ufìtziu internatzionale de sos pesos e de sas medidas", organismos creados a sa cunventzione de su Metru de su 1875.

Su sistema est naschidu in su 1889 cun sa 1ª CGPM: tando si mutiat "Sistema MKS" ca cumprendiat solu sas unidades fundamentales de longària (metru), de massa (chilu) e de tempus (segundu). In su 1935, dae sa proposta de su fìsicu italianu Giovanni Giorgi, su sistema est istadu denominadu "Sistema MKSΩ" e adotadu dae sa Cummissione Eletrotècnica Internatzionale, ca sa de bator unidade fundamentales introduida fiat istada s'ohm, unidade de medida de sa resistèntzia elètrica. In su 1946, torra dae una proposta de Giorgi, sa CGPM at aprovadu s'intrada de s'ampere comente a unidade de medida fundamentale de sa currente elètrica, in logu de sa resistèntzia elètrica. Est naschidu gai su "Sistema MKSA". In su 1954 sa 10ª CGPM at agiuntu su kelvin e sa candela comente a unidade de medida fundamentales. In su 1961 sa 11ª CGPM at decretadu sa nàschida de su Sistema internatzionale (SI). In su 1971 sa 14ª CGPM at agiuntu sa mole intre sas unidades fundamentales. In su 2018 sa 26ª CGPM torrat a definire sas unidades fundamentales in tèrmines de costantes fìsicas.[3]

Duncas oe su SI est basadu subra sete grandesas fìsicas fundamentales e in sas currispondentes unidades de medida cun sas cales benint definidas sas grandesas fìsicas derivadas e sas currispondentes unidades de medida. Annotamala su SI definit sos prefissos de agiùnghere a sas unidades de medida pro identificare mùltiplos e sotomultiplos. Su sistema internatzionale est unu "sistema coerente" in cantu sas grandesas fìsicas suas derivadas si ricavant comente a prodùidu e raportu de grandesas fìsicas fundamentales.[4]

Normas de iscritura[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Pro uniformare sa grafia e evitare errores de interpretatzione su SI previdet carchi norma pro s'iscritura de sas unidades de medida e de sos relativos sìmbulos.

Iscritura de sas unidades[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sas unidades de medida diant dèpere èssere iscritas pro estèndidu si insertadas in unu testu "discorsivu"; s'iscritura depet èssere in caràtere tundu pitiu e si depent evitare signos gràficos comente a atzentos o signos diacriticos. A esèmpiu si depet iscrìere ampere e no ampère o Ampere.

Iscritura de sos sìmbulos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sos sìmbulos (sena prefissu) depent èssere indicados cun s'initziale pitia, cun s'etzetzione de cussos in cales s'unidade de medida est epònima, est a nàrrere derivat de su nùmene de un'iscientziadu, e de cussos in cales su sìmbulu de su prefissu moltiplicativu est mannu. Pro esempru su sìmbulu de s'unidade de medida de sa pressione, dedicadu a Blaise Pascal, est Pa, imbetzes s'unidade de medida benit iscrita pro estèndidu in pitiu pascal. Su segundu est s e non sec, su grammu g e non gr, su metru m e non mt. S'ùnica etzetzione est pro su litru su cale sìmbulu podet èssere siat l siat L.[5]

Sos sìmbulos de sos prefissos e de sas unidades de medida SI sunt entidades matemàticas e pro custu, a diferèntzia de sas abbreviatziones, sos sìmbulos de su SI non depent èssere sighidos dae su puntu (pro su metru: m e non m.); issos depent annotamala istare a pustis de su balore numèricu (pro esempru s'iscriet 20 cm e non cm 20) cun un'ispàtziu tra su nùmeru e su sìmbulu: 2,21 kg, 7,3  x 10^2 m^2 . In sas unidades de medida assentadas (pro esempru su newton metru: N m) sos sìmbulos de sas unidades depent èssere separados dae un'ispàtziu o de unu puntu a mesa artària, naradu fintzas puntu medianu (·). No est ammìtidu s'impreu de unos àteros caràteres, comente a su tratigheddu: pro esempru faghet a iscrìere N m o N·m, ma non N-m. In casu de partzidura intre unidade de medida, faghet a impreare su caràtere /, o sa barra orizontale o un'esponente negativu: pro esempru J/kg o J kg^−1 o J·kg^−1.[6]

Unu prefissu est parte integrante de s'unidade e andat postu in dae in antis de su sìmbulu de s'unidade sena ispàtzios (pro es. k in km, M in MPa, G in GHz, μ in μg). Non sunt permìtidas cumbinatziones de prefissos (pro es. mμm andat iscritu comente a nm). Un'unidade cun prefissu costituit un' espressione simbòlica sìngula (pro es. km^2 est ecuivalente a (km)^2).


Pro sos sìmbulos est oportunu evitare su corsivu e su grassetto cun su fine de los diferentziare dae sas variàbiles matemàticas e fìsicas (pro esempru m pro sa massa e l pro sa longària).

Su sistema SI ammitit s'impreu de su plurale pro sos nùmenes de sas unidades de medida (joules, watts, ...), e sas règulas linguìsticas sardas istabilint, cun riferimentu a sos tèrmines istràngios intrados in su vocabulàriu sardu, chi s'ammitet s'iscritura de joules e watts, ca su sardu, a diferentzia de s'italianu, previdet sa formatzione de su plurale de sos sustantivos tràmite s'annanta de sa desinèntzia -s o -os.

Iscritura de sas tzifras[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sas unidades de medida de su SI[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Unidades fundamentales[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Ogni grandesa fìsica e sa relativa unidade de medida est cumbinatzione de una o prus grandesas fìsicas e sa relativa unidade de medida de base o su inversu multiplicativu de una de issas. Totus sas unidades sunt definìbiles mesurende fenòmenos naturales. Su chilu est s'ùnica unidade de medida de base continente unu prefissu: su grammu est un' unidade de medida tropu "minore" pro sa majore ala de sas aplicatziones.[7]

Sas 7 unidades fundamentales
Grandesa fìsica Sìmbulu

de sa grandesa fìsica

Nùmene de s'unidade SI Sìmbulu de s'unidade SI
Intensidades de currente elètrica SOS, sos ampere
Intensidade luminosa Iv candela cd
Longària l, x, r, ... metru m
Massa m chilu kg
Cantidade de sustàntzia n mole mol
Temperadura termodinàmica T kelvin K
Discansu de tempus t segundu s

De su 20 maju 2019 totu sas unidades fundamentales sunt definidas in relatzione a sete costantes fìsicas. Sos balores numèricos de custas costantes adotados dae sa 26ª CGPM sunt aguales a cussos publicados dae CODATA 2017.[3][8]

Unidades derivadas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sas grandesas fìsicas derivadas sunt totus sos mùltiplos e sos sotomultiplos de sas grandesas fundamentales e sas grandesas fìsicas chi faghent a otènnere dae sa cumbinatzione pro moltiplicazione o partzidura de sas grandesas fìsicas fundamentales. Medas de issas tenent nùmenes piessignos (a esèmpiu sa grandesa derivada "joule/segundu" est mutida fintzas "watt"). Averguende sa relatzione tra sas grandesas fìsicas derivadas e sas grandesas fìsicas fundamentales non solu si bidet sa relatzione chi esistit tra duas grandesas fìsicas ma, pro mèdiu de s'anàlisi dimensionale, faghet a averguare sa curretesa in sos càrculos e/o ecuatziones de una lege fìsica.[4]

Grandesa fìsica Sìmbulu de sa grandesa fìsica







Nùmene de s'unidade SI Sìmbulu de s'unidade SI Ecuivalèntzia in tèrmines de unidades fundamentales SI
Nùmenes e sìmbulos ispetziales
fitiania f, ν hertz Hz s−1
fortza F newton N kg · m · s−2
pressione pascal Pa N · m−2 kg · m−1 · s−2
energia, traballu, calore, entalpia E, W/L, Q, H joule J N · m kg · m2 · s−2
potèntzia watt W J · s−1 kg · m2 · s−3
viscosidade dinàmica μ, η poiseuille Pl Pa · s m−1 · kg · s−1
càrriga elètrica q coulomb C A · s
potentziale elètricu, fortza elettromotrice, tensione elètrica V, fem volt V J · C−1 m² · kg · s−3 · A−1
resistèntzia elètrica R ohm Ω V · A−1 m² · kg · s−3 · A−2
condutàntzia elètrica G siemens S A · V−1 s³ · A²· m−2 · kg−1
capatzidade elètrica C farad F C · V−1 s4 · A2 · m−2 · kg−1
densidade flussu magnèticu B tesla T V · s · m−2 kg · s−2 · A−1
flussu magnèticu Φ(B) weber Wb V · s m² · kg · s−2 · A−1
indutantzia L henry H V · s · A−1 m² · kg · s−2 · A−2
temperadura T gradu Celsius °C K[9]  
àngulu pianu[10] α, φ, θ radiante rad 1 m · m−1
àngulu sòlidu Ω steradiante sr 1 m² · m−2
flussu luminosu Φ(l) lumen lm cd · sr
illuminamento El lux lx cd · sr · m−2
podere diòtricu Do diottria m−1
faina de unu radionuclide[11] AR becquerel Bq s−1
dose surbida gray Gy J · kg−1 m² · s−2
dose ecuivalente, dose eficatze H, EH sievert Sv J · kg−1 m² · s−2
faina catalìtica katal kat mol · s−1
Unas àteras grandesas fìsicas
àrea metru cuadro
volùmene V metru cubu
velotzidade v metru a su segundu m/s m · s−1
atzelerada m/s² m · s−2
velotzidade angulare ω     rad · s−1 s−1
atzelerada angulare α, ϖ rad· s−2 s−2
densidade ρ, chilu a su metru cubu kg/m³ kg · m−3
molarità SI[12] M     mol · dm−3
volùmene molare Vm     m3 · mol−1

Prefissos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sas unidades SI faghenta tènnere prefissos pro torrare sos balores nen tropu mannos, nen tropu minores. A esèmpiu sa radiatzione eletromagnètica in su campu de su visìbile tenet longàrias de unda pari belle a 0,000 0005 m chi, prus a discansu, est possìbile iscrìere 500 nm.

Si notet, pro evitare ambiguidades, s'importu de impreare in manera curreta sos sìmbulos mannos e pitios. No est permìtidu impreare prus prefissos in tzascada: a esèmpiu non faghet a iscrìere 10 000 m = 10 km = 1 dakm (unu deca chilòmetru).Template:Prefissi SI

Nòdidas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. La Gran Bretagna ha assorbito questo standard solo dagli anni '60, secondo le direttive europee, ma rimangono nell'uso comune ancora entrambi i sistemi: sia quello decimale, sia quello imperiale. Molti supermercati, per esempio, indicano sulle etichette i pesi in libbre e in chili, e i pub servono ancora la classica "pinta" di birra (mentre quasi tutti gli altri alimenti liquidi sono venduti in litri).
  2. nota dell'Istituto nazionale di ricerca metrologica
  3. 3.0 3.1 BIPM - Resolution 1 of the 26th CGPM, in www.bipm.org. URL consultadu su 22 marzo 2019.
  4. 4.0 4.1 IUPAC Gold Book, "derived unit of measurement", in goldbook.iupac.org. URL consultadu su 23 dicembre 2013.
  5. Il simbolo l fu adottato dalla CIPM nel 1979, la possibilità di usare in alternativa provvisoria L fu stabilita nella 16ª CGPM per evitare ambiguità tra il numero 1 e la lettera l.
  6. Al computer il punto a mezza altezza (·) può essere scritto: in ambiente macOS premendo contemporaneamente i tasti
  7. Fino alla ridefinizione del 2018 faceva eccezione il chilogrammo
  8. The CODATA 2017 Values of h, e, k, and NA for the Revision of the SI, in Metrologia, vol. 55, nº 1, 20 ottobre 2017, pp. L13, Bibcode:2018Metro..55L..13N, DOI:10.1088/1681-7575/aa950a.
  9. Una data temperatura differisce nelle due scale di 273,15 (scala Celsius = scala Kelvin − 273,15), ma la differenza di temperatura di 1 grado Celsius = 1 kelvin
  10. Inizialmente queste unità stavano in una categoria a parte chiamata Unità supplementari. La categoria è stata abrogata nel 1995 dalla 20ª Conferenza generale dei pesi e delle misure (CGPM) e il radiante e lo steradiante sono ora considerate unità derivate.
  11. Talvolta erroneamente chiamata radioattività (radioattività è il fenomeno fisico, mentre attività è la grandezza fisica derivata corrispondente).
  12. Nella pratica la molarità si continua a misurare in mol/L

Bibliografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Boghes curreladas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]