Jump to content

Chilogrammu

Modìfica sos ligàmenes
Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.


Artìculu in LSC

Chilogrammu

Immàgine fata cun s'elaboradore de su Protòtipu Internatzionale de su Chilu (IPK).
Sistema de medida Unidade base de su SI
Unidade de Massa
Sìmbulu kg 
Cunversiones
1 kg in ...... est uguale a ...
Avoirdupois ≈ 2.205 libbras
Sistema Gravitatzionale Britànnicu ≈ 0.0685 Slugs

Su chilogrammu o kilogrammu[1], in s'impreu fitianu mutidu comunemente chilu (sìmbulu: kg[2]), est s'unidade de medida de base de sa massa in su Sistema internatzionale de unidade de medida (SI) chi currispondet a sa massa de ≈4,595  107  mP, (relatzione cun sa massa unitària de Planck).[3][4][5]

Sa de 26 Cunferèntzia Generale de sos Pesos e de sas Medidas fata in Versailles dae su 13 a su 16 de santandria de su 2018 at introduidu custa definitzione: comente a pro sas àteras unidades de base de su SI, de su 20 maju 2019 est referidu a una costante fìsica, in piessigna a sa costante de Planck tràmite una misuratzione pro mèdiu de sa bilantza de Watt.[6][7][8]

In manera istòrica, est naschidu comente a sa massa de unu litru (decimetru cubu) de abba sumida a sa temperadura de tzirca 4 °C. Finas a su 20 maju 2019, fiat definidu comente a sa massa de unu tzilindru de artària e diàmetru de belle 4 cm de una lega de plàtinu-irìdiu depositadu acanta s'Ufìtziu internatzionale de sos pesos e de sas medidas in Sèvres, in Frantza, mutidu fintzas protòtipu internatzionale.[9][10]

Su chilu est pari a milli grammos (sìmbulu: g).

Definitzione

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su kilogrammu est s'ùnica tra sas unidades de medida SI chi, finas su 20 maju 2019, fiat abarrada definida in relatzione a unu manufatu, e no de una propiedade fìsica. Sighiat, est a nàrrere, galu s'acostamentu tìpicu de unu sistema tècnicu.

Su grammu est intradu a fàghere parte de su sistema mètricu frantzesu su primu de austu de su 1793, definidu comente a sa massa de unu tzentìmetru cubu (10−6 m³) de abba a sa temperadura de 3,98 °C a pressione atmosfèrica istandard.[11] Custa temperadura piessigna est bènnida seberada ca pro custa, s'abba, possedit sa màssima densidade sua. Su 7 abrile 1795 cumparit su chilu, comente a mùltiplu suo (1 kg = 1 000 g).

Tale definitzione fiat difìtzile de realizare acuradamente, fintzas ca sa densidade de s'abba est ligada in ala a sa pressione, e s'unidade de pressione includet sa massa tra sos fatores, introduinde una dipendèntzia tzirculare in sa definitzione de su chilu.

Pro evitare custu problema, su chilu est bènnidu torradu a definire comente a sa massa pretzisa de una piessigna massa istandard, creada pro approssimare sa definitzione originale e realizada in su 1875. Su protòtipu internatzionale de su chilu «Le Grand Kilo», unu tzilindru rèidu a base tzirculare chi misurat 39 mm in artària e diàmetru, assentadu dae una lega de plàtinu e irìdiu, est cunservadu in su Bureau International des Poids et Mesures (Ufìtziu internatzionale de sos pesos e de sas medidas) acanta su Pavillon de Breteuil in Sèvres, Frantza.

De su 1889, su SI definit s'unidade de medida comente a pari a sa massa de custu protòtipu. Còpias ufitziales de su protòtipu sunt disponìbiles comente a protòtipos natzionales, chi sunt istados cunfrontados periodicamente cun su protòtipu de Parigi, in sos annos 1889, 1946-1948, e 1988-1992; ulteriora cumparàntzia istraordinària est istada fata in su 2014.[12]

Cando, in su 1889, s'at cunfrontadu su campione de su chilu fraigadu in su 1875 cun su pretzedente campione definidu tràmite sa massa de abba, si sunt abbigiados chi custos non cunsertaiant, essende su manufatu ecuivalente a 1,000 027 dm³ de abba. A su sèberu de mudare su campione de su chilu cun unu manufatu prus pretzisu, sos tècnicos ant prefertu mantènnere su campione giai in impreu dae batòrdighi annos, abbandonende sa definitzione ligada a sa massa de abba. Annotamala, retentu importante su volùmene ligadu a sa definitzione mantènnida, s'at introduidu su litru comente a volùmene de abba a sa temperadura de 3,98 °C a pressione atmosfèrica istandard de massa uguale a unu chilu (una definitzione remplasada in su 1964 cando s'at detzìdidu de torrare su litru in manera cabale pari a unu decimetro cubu).

Pro definitzione, s'errore in sa repricabilidade de su protòtipu fiat pari a zero; in realidade, fiat valutadu in s'òrdine de sos 2 microgrammos. Custu resurtat de sa cumparàntzia de su protòtipu cun sas còpias ufitziales suas, chi sunt, pro cantu possìbile, assentadas dae su matessi materiale e cunservadas in sas matessi cunditziones. Non b'ant motivos pro retènnere chi su protòtipu siat prus o mancu istàbile de sas còpias ufitziales. Paret chi su chilu originale apat pèrdidu belle 50 microgrammi in sos ùrtimos 100 annos pro resones galu disconnotas (cun probabilidade pro sublimatzione de su metallu, difatis finas issos cun su tempus "evàporant"), pro custu motivu s'est detzìdidu de definire su chilu pro mèdiu de unas leges fìsicas, e non prus pro mèdiu de unu campione de riferimentu.[13]

Sa cunservatzione de su protòtipu internatzionale betzu est istada realizada cun sos prus rigorosos critèrios: benit impreadu unu suterràneu blindadu, pro sa cale abertura bisòngiat s'impreu cuntemporàneu de tres diversas craes, custoidas dae tres personalidades de su Bureau international des poids et mesures. S'abertura acontesset previa autorizatzione de su Comitadu Internatzionale de sos Pesos e de sas Medidas.

Sas cunditziones de temperadura, pressione e umidade sunt costantes e s'èvitat su cuntatu cun su prùere tenende su protòtipu in suta de tres campanas de bidru. Tale protòtipu beniat impreadu pro sas cumparàntzias (ogni 40 annos belle).[12] Unos àteros campiones de s'unidade de massa, realizados pro sos istados aderentes a sa Cunventzione de su Metru diferint dae s'originale pro ±0,3 mg. Ses de tales campiones serbiant a torrare a costrùere su protòtipu internatzionale in su casu malassortadu custu deperet devènnere inimpreabile.[14]

S'incòmodu ligadu a s'atzessibilidade de sos campiones impare a s'issoro coidadu dudosu ant aconcadu sos tècnicos e sos iscientziados a chircare una definitzione de chilu prus suddisfaghente.

In Itàlia su campione de su chilu est cunservadu in Roma acanta su ministeru de s'Isvilupu Econòmicu.

Pro evitare cuntrastos cun una unidade de medida betza de su pesu, mutida finas issa kilogrammu, e cun s'impreu de su prefissu "kilu" in su nùmene, in su 1954 sa Cummissione italiana de metrologia at propostu su nùmene "bes" (sìmbulu b) pro s'unidade de medida de base de sa massa; ma sa proposta no at retzidu su sufitziente cunsensu internatzionale e est istada tando retirada. In su 1988 est istada sa bia de sa Cummissione isvedesa de metrologia a propònnere de sostituire su tèrmine "kilogrammu" cun "GIO", pro onorare su metrologo italianu Giovanni Giorgi, ma fintzas custa proposta no at àpidu sutzessu.[15]

Su Decretu de su Presidente de sa Repùbblica italiana n. 802 de su 12 austu 1982 at acollidu sa Diretiva 80/181/CEE relativa a sas unidades de medida istabilinde "sas unidades de medida legales de impreare pro espressare grandesas"; in s'allegadu, pro sa massa benit indicadu su kilogrammu, definidu comente a "pares a sa massa de su protòtipu internatzionale de su kilogrammu (3ª CGPM, 1901, pag. 70 de su relatu)".

Definitzione noa

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Dae su 2010 a su 2018 s'est traballadu pro introduire una definitzione noa de chilu, pro mèdiu de costantes fundamentales o atòmicas. Custa a sa fine de la torrare prus pretzisa e realizzabile in ogni laboratòriu ispetzializadu.[16]

Sas propostas sobradas sunt istadas:

Isfera campione de su progetu Avogadro
  • Ligare sa definitzione de chilu a sa costante de Avogadro. Su balore de custa costante universale est pari a su nùmeru de partigheddas cuntentas in una mole de una cale si siat sustàntzia. Sa dificultade tècnica de custu acostamentu est ligada a sa netzessidade de contare cun pretzisione su nùmeru de àtomos de sa sustàntzia prescelta e tando, torrare s'intzertesa cun sa cale si connoschet sa costante de Avogadro minore de cussa ligada a su chilu campione atuale.[17]
  • S'acostamentu de s'acumulatzione iònica interessat s'acumulatzione de iones de oro e sa medida de sa currente elètrica netzessària a los neutralizare.
  • S'usu de sa bilantza de Watt (un'aparatu eletromecànicu impreadu pro sa definitzione de s'ampere) pro currelare su chilu a sa costante de Planck, e impreende sas definitziones de volt e de ohm.
  • S'impreu de sa levitatzione de unu supercondutore, chi ponet in relatzione su chilu a sas cantidades elètricas tràmite sa levitatzione de unu corpus supercondutore in unu campu magnèticu generadu dae una spira supercondutora, e mesurende sa currente elètrica chi tzirculat in sa spira.
  • Dae cando su balore de sa costante de Josephson (CIPM (1988) Racumandatzione 1, PV 56; 19) e de sa costante de Von Klitzing (CIPM (1988), Racumandatzione 2, PV 56; 20) si connoschent cun sufitziente pretzisione (KJ ≡ 4,835 979 × 1014 Hz/V e RK ≡ 2,581 280 7 × 104 Ω), est istadu propostu de torrare a definire su chilu comente: 

Con votazione avvenuta il 16 novembre 2018, il Bureau international des poids et mesures ha stabilito che, dopo il 20 maggio 2019, il chilogrammo viene definito tramite una proprietà fisica correlata ad una costante fondamentale[7][8], ossia come la quantità di massa per compensare una forza di 6,626 070 15 × 10–34 J s. Se per la sua misura si utilizza una Bilancia di Watt, è necessario che quest'ultima sia percorsa da una data quantità di corrente e, utilizzando le definizioni di volt e di ohm, tale misurazione è correlata alla Costante di Planck (6,626 070 15 × 10–34 J s).[18]

Mùltiplos e sutamùltiplos

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sos prefissos SI benint impreados pro sos mùltiplos e sos sutamultiplos de su chilu. Est de notare chi, in manera contrària a sas àteras unidades de medida, su kilogrammu est s'ùnica unidade de base chi cuntenet giai unu prefissu ("kilo", cumprèndidu comente a 103 bortas s'unidade de medida), difatis mùltiplos e sutamùltiplos s'àplicant a su grammu.

In s'impreu comunu annotamala, si signalant carchi particularidade: su megagrammu (106 grammos) benit mutidu tonnellada, 100 chilos (o 105 g), chi non prevident unu prefissu SI, sunt nados cuintale. Pro indicare 10 kg s'impreat su miriagrammu, ma como est in disimpreu. Tales unidades de medida, fintzas si non apartenent a su SI, sunt dae custu reconnotas in virtudes de su largu impreu issoro. Semper in s'impreu comunu, est a nàrrere no in bramadu propriamente sientìficu o tècnicu, su chilu e s'etogrammu benint a bortas indicados in manera simple comente a "chilu" e "etu", dende pro iscontada s'unidade de medida.

  • 1 000 grammos si mutint chilos (kg)
  • 100 grammos si mutint etogrammos (hg)
  • 10 grammos si mutint decagrammos (dag)
  • grammos (g)
  • 0,1 grammos si mutint decigrammos (dg)
  • 0,01 grammos si mutint tzentigrammos (cg)
  • 0,001 grammos si mutint milligrammos (mg)
  • 10−6 grammos si mutint microgrammos (µg)
  • 10−9 grammos si mutint nanogrammos (ng)

Microgrammu

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su microgrammu (sìmbulu: µg, a bias indicadu cun mcg) benit impreadu, paris cun su milligrammu (mg), pro indicare su dosàgiu terapèuticu de meighinas o microelementos. A esèmpiu, s'abbastu fitianu de àtzidu folicu (vitamina B9) in una fèmina est de 200 µg (0,2 mg), ma in gravidàntzia est su dòpiu (400 µg = 0,4 mg).

Sa massa de una tzèllula ou umana est belle 1 µg.

In carchi cuntestu, e.g. in meighina, a su locu de su microgrammo, comente a unidade de medida benit impreadu su gamma (γ): 1 µg = 1 γ.[19]

Nanogrammu

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Custa unidade de medida minorededda, posta in raportu cun unu volùmene (a esèmpiu ng/ml), benit impreada pro indicare contzentratziones a beru bassas de determinadas sustàntzias, a esèmpiu: dosàgiu terapèuticu de carchi meighina, contzentratziones de enzimas, contzentratziones de sustàntzias luantes, impuridades, doping, etc.

Notas

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
  1. ↑ (IT) Le Unità Di Misura, inrim.it. URL consultadu su 27 nadale 2017 (archiviadu dae s'url originale su 10 maju 2020).
  2. ↑ Cada tantu indicadu, faddende·si, cun Kg.
  3. ↑ (IT) Vocabolario Treccani, chilo1, in treccani.it. URL consultadu su 22 austu 2017.
  4. ↑ (IT) Dizionario Garzanti, chilo1, in garzantilinguistica.it. URL consultadu su 22 austu 2017 (archiviadu dae s'url originale su 19 santugaine 2020).
  5. ↑ (EN) IUPAC Gold Book, "kilogram"
  6. ↑ (EN) BIPM - Resolution 1 of the 26th CGPM, in www.bipm.org. URL consultadu su 22 martzu 2019 (archiviadu dae s'url originale su 4 freàrgiu 2021).
  7. ↑ 7.0 7.1 (EN) Pallab Ghosh, Kilogram gets a new definition, in BBC News, BBC, 16 santandria 2018.
  8. ↑ 8.0 8.1 (EN) The Latest: Landmark Change to Kilogram Approved, in New York Times, 16 santandria 2018. URL consultadu su 17 martzu 2020 (archiviadu dae s'url originale su 16 santandria 2018).
  9. ↑ (IT) Verso le nuove unità di misura, il chilogrammo, ANSA, 19 maju 2019. URL consultadu su 20 maju 2019.
  10. ↑ «Le kilogramme est l'unité de masse; il est égal à la masse du prototype international du kilogramme». Comptes rendus de la 3e Conférence Générale des Poids et Mesures (CGPM), 1901, p. 70
  11. ↑ Dae Antoine Lavoisier e René Just Haüy pro sa Cummissione de sos pesos e de sas medidas de s'Acadèmia de sas Iscièntzias frantzesa.
  12. ↑ 12.0 12.1 (EN) IPK, BIPM. URL consultadu su 13 trìulas 2017.
  13. ↑ (IT) Il "chilogrammo" cambia peso, Nuovo sistema di misura, in La Repubblica, 2005.
  14. ↑ (IT) E. Arri e et alii, Le misure di grandezze fisiche, Torinu, Paravia, 1984.
  15. ↑ (IT) Norma Italiana UNI CEI ISO 1000:2004, Milanu, UNI-CEI, 2004.
  16. ↑ (EN) Future revision of the SI, in www.bipm.org, BIPM. URL consultadu su 13 trìulas 2017.
  17. ↑ (IT) Alla ricerca del chilo perfetto, in Il Corriere della Sera, 1º trìulas 2018.
  18. ↑ (EN, FR) 26 CGPM - Risolutziones adotadas (PDF), in bipm.org. URL consultadu su 22 santandria 2018 (archiviadu dae s'url originale su 19 santandria 2018).
  19. ↑ (EN) H. G. Jerrard, A Dictionary of Scientific Units, Springer, 1986, p. 52, DOI:10.1007/978-94-017-0571-4, ISBN 978-0-412-28100-6.

Artìculos ligados

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Ligàmenes esternos

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]


Controllu de autoridadeGND (DE) 4163779-3 · LCCN (EN) sh2007003156
Bogadu dae "https://sc.wikipedia.org/w/index.php?title=Chilogrammu&oldid=179244"