Pasqua Selis-Zau

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Pasqua Selis-Zau
Àteros nùmenesPaska Zau, Paschedda Zau, Paskedda Zau
Nàschida16 de làmpadas de su 1808
Nùgoro
Morte30 de ghennàrgiu de su 1882
Nùgoro
Natzionalidadesarda
Tzitadinàntziaitaliana
GenitoresMama: Elena Mele
Babbu: Sebastiano Selis
CòjubeSalvatore Valerio Guiso
Contributos de importuÀere ghiadu, in su 1868, sa rebellia de Su Connotu, chi pigat su nùmene dae su cumbidu "Torramus a su connotu", contra a sa detzisione de su cussìgiu comunale de bèndere is terrinos de su demàniu, fintzas a cussu momentu de impreu pùblicu, pro pagare sa costrutzione de sa ferrovia.

Pasqua Selis-Zau (Nùgoro, 16 lampadas 1808Nùgoro, 30 ghennàrgiu 1882) est istada una rivolutzionària sarda. Connota fintzas comente Paska, Paschedda o Paskedda Zau, est intrada in s'Istòria de Sardigna pro àere ghiadu in su 1868 sa rebellia de Su Connotu, chi pigat su nùmene dae su cumbidu "Torramus a su connotu", contra a sa detzisione de su cussìgiu comunale de bèndere is terrinos de su demàniu, fintzas a cussu momentu de impreu pùblicu, pro pagare sa costrutzione de sa ferrovia.[1][2]

Biografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Pasqua Selis-Zau est nàschida in Nùgoro dae Sebastiano Selis e Elena Mele. Su 10 de su mese de ledàmine 1828 s'est cojuada cun Salvatore Valerio Guiso e dae issu at tentu 10 fìgios. A pustis de sa morte de su pobiddu in su 1856, at bìvidu in poberesa fintzas a su 1882, cando est morta in localidade Sa conza de Nùgoro.[3]

Su Connotu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Is Savoja aiant incumentzadu in su 1820 sa privatizatzione de is terrinos comunales, cun su Editto delle chiudende pro pagare s'arribu in Sardigna de sa ferrovia. In Barbàgia e Ogiastra sa gente si fiat bortada contra a custa lege, ca s'impreu de is terrinos abertos fiat pro medas famìllias s'ùnica manera de balangiare pro bìvere.

Su mangianu de su 26 abrile de su 1868, in Nùgoro a s'essida dae sa missa, Paschedda Zau in paris cun sa fìgia Tonia aiat incumentzadu a tzarrare is fèminas de sa bidda chi comente issa sufriant su fàmene pro more de una carestia e no podiant contare subra is resursas de is terrinos de su demàniu chi fiant istados serrados pro ddos bèndere, e ddas aiat impuntzadas a si rebellare. A sa bèrchida "Torramus a su connotu", chi at dadu su nùmene a sa rebellia, sa truma at iscutuladu sa ghenna de sa sea de sa comuna, Domo Martoni, leadu is armas de sa Guàrdia Natzionale e postu fogu a is documentos de s'istadu tzivile e de is progetos de sa lotizatzione de is terrinos.[1][4][5][6]

Sa rebellia est acabada cun s'arrestu de 69 rebelles dae is Carabineris, ma s'interventu de su deputadu Giorgio Asproni ddis at fatu otènnere s'amnistia.[2]

Dèdica[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sa tzitade de Nùgoro at dedicadu una pratza a sa memòria de Pasca Selis Zau, in antis de Domo Martoni.[7]

Notas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. 1.0 1.1 Sarvadore Serra, Nùgoro 1868, sa rebellia de Su Connotu, in Limba Sarda 2.0. URL consultadu su 2 maju 2020.
  2. 2.0 2.1 (IT) Paska Zau e i Moti "de Su Connottu", in Cronache Nuoresi, 2 santugaine 2016. URL consultadu su 2 maju 2020.
  3. (IT) Una rivoluzionaria come Marianne, in La Nuova Sardegna, 28 martzu 2018. URL consultadu su 2 maju 2020.
  4. (IT) Democrazia Oggi - Paska Selis Zau, la popolana de Su connottu, in democraziaoggi.it. URL consultadu su 2 maju 2020.
  5. (IT) “Torramusu a su connottu”, Nuoro celebra il grido rivoluzionario di Paschedda Zau, in Santa Teresa Gallura, 25 abrile 2018. URL consultadu su 2 maju 2020.
  6. (IT) Francesco Casula, Paskedda Zau: torramus a su Connotu, in Il Manifesto Sardo, 1º martzu 2020. URL consultadu su 2 maju 2020.
  7. (IT) Piazza Paskedda Zau: omaggio all’eroina del comunitarismo, in La Nuova Sardegna, 6 maju 2019. URL consultadu su 2 maju 2020.

Bibliografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]