Su Connotu

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Sa rebellia de Su Connotu est sutzedida in Nùgoro e s'est ispartzinada in Sardigna in su de deghenoe sèculu.

S'episodiu naschet e pigat forma a pustis de is leges emitadas in su 1820 fintzas a su 1858. Custos provedimentos fiant narados "editu de is chiudendas" (in italianu: Editto delle chiudende), fiant bofidos dae Vitoriu Emanuele chi in cussu momentu istoricu fiat re de Sardigna.

Custas leges autorizaiant a serrare is terrinos, chi fintzas a cussu momentu fiant de sa colletividade, pro creare sa proprietade privada. Sa legge no est mai istada atzetada dae sa populu e tando su guvernu at fatu carchi modìfica in su 1831 e in su 1833, ma de badas. Sa gente at cumentzadu a murrungiare e chesciare maneras bargias in totue.

In su 1858 sunt istados bendidos is terrinos de is demanios comunales, in ue is bividores teniant su diritu de paschere is bestias e faghere linna pro s'ierru.

In Nùgoro me su 1868 sa gente s'est rebellada cun is faeddos "Cherimus torrare a su connotu". Ghidados dae Paschedda Zau ant rodeadu su comune e donadu fogu a totus is documentos de comporu e bendida de su demaniu. Giorgio Asproni, chi tando fiat unu de is polìticos chi contaiat de prus in su logu, fiat pro sa reforma e tando chircaiat de nche ghetare is neghes a is preideros pro su carraxu, pero a pustis de totu custos murigos, a pares cun àteros deputados sardos, at pregontadu a su guvernu piemontesu de faghere una chirca a subra sas conditziones econòmicas e sotziales de s'ìsula.