Prestìgiu (sotziolinguìstica)

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

In sotziolinguìstica, su prestìgiu est su livellu de respetu dadu a una limba o limbàgiu cunforma a sas àteras limbas o limbàgios impreados in una matessi comunidade de faeddadores. Su cuntzetu de prestìgiu in sa sotziolinguìstica est ligadu a su cuntzetu de importàntzia e podere de una classe intre una sotziedade. Difatis, in gènere, sa limba o limbàgiu chi at unu prestìgiu positivu est sa chi impreat de prus sa classe dominadora, e sa chi at unu prestìgiu negativu est sa chi impreant de prus sas classes traballadoras. S'idea de prestìgiu est ligada a pare fintzas cun s'idea de de limba istandard, ca est meda probàbile chi a su limbàgiu prus de prestìgiu nche lu pòngiant comente limba istandard: ma b'at limbas in ue custu no est capitadu, che a s'àrabu.[1] Su prestìgiu essit a pitzus in manera ladina mescamente in ue b'at duas o prus limbas impreadas dae una matessi comunidade, comente is cuntestos urbanos, in ue bi podent èssere faeddadores de paritzas limbas chi istant a curtzu. Fintzas si is limbas ant unu prestìgiu diversu, chi podet cambiare in mègius o in peus a segunda chi nche l'impreent o nono in is istitutziones e in is agentzias pùblicas chi isparghent s'educatzione e sa cultura, totu is limbas ant su pròpiu balore si nche las cunsideramus a livellu de s'istrutura formale e in sa capatzidade teòrica de esprìmere cuntzetos.

Resones de su prestìgiu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

A limbas e limbàgios diversos lis dant unu prestìgiu diversu pro more de paritzas càusas comente "un'erèntzia literària rica, unu livellu artu de modernizatzione de sa limba, un'importàntzia manna a livellu internatzionale o s'importàntzia sotziale de is faeddadores suos".[2] Si at medas de custos caràteres est probàbile chi apat unu prestìgiu mannu; in sa matessi manera, una limba o unu limbàgiu chi nd'at pagos de custos caràteres est probàbile chi apat unu prestìgiu bassu. Su caràtere prus de importu pro determinare su prestìgiu de una limba est s'importàntzia chi at in sos raportos internatzionales: e pro custa resone oe sa limba cun su prestìgiu prus mannu est s' inglesu. In s'istòria de s'Europa otzidentale, sas limbas chi ant àpidu su prestìgiu prus mannu sunt istadas diversas: s'"italianu in su medioevu fiat sa limba prus impreada in su Mediterràneau in pare cun sa limba franca e at àpidu unu prestìgiu mannu in su tempus de su Renaschimentu; in sos sèculos XVII-XIII su frantzesu fiat sa limba de sas cortes reales e est abbarrada sa limba de sa diplomatzia finas a su sèculu XX.[3]

Efetos de su prestìgiu in su cunsiderju de una limba[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Limba o dialetu?[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Si unu idioma nche lu cunsiderant che a una limba o che a unu limbàgiu dipendet meda dae su prestìgiu suo. Faeddende de sa definitzione de limba, Dell Hymes at iscritu chi "a bortas narant chi duas comunidades apant una matessi limba, o diversas limbas, pro more de su fatu chi si cumprendent a pare, o chi non si cumprendent" ma, medas bias, custa definitzione a sa sola non bastat.[4] Sas variedades linguìsticas de un'àrea geogràfica esistint semper in unu continuum dialetale, e andende dae unu logu a s'àteru atzapamus belle semper unu limbàgiu locale diversu. Custu continuum bolet nàrrere chi, mancari chi su tedescu istandard e s'olandesu istandard non siant intellegìbiles, su limbàgiu de sas persones chi istant a làcana ta Germània e Olanda s'assimìgiat de prus a su de sas comunidades lacanàrgias a s'àtera ala de sa frontera chi no a sa limba istandard de s'istadu issoro. Mancari gasi, is faeddadores chi sunt a curtzu a sa frontera si cunsiderant comente faeddadores de una variante de sa limba istandard de s'istadu issoro, e custos limbàgios si sunt evolvende semper a s'ala de sa limba istandard.

Notas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. Ibrahim, 1986
  2. Kloss, 1966
  3. Kahane, 1986
  4. Hymes, 1971