Rëbra
Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
Is rëbra (in russu: рёбра, a manera literale costas) fiant discos a micro-surcu improvisados realizados cun lastras pro radiografia. Realizados prus che totu intre is annos chimbanta e sessanta in Unione Soviètica[1][2], is rëbra rapresentaiant una manera impreada in su mercadu nieddu e in su contrabbandu pro distribuire sa mùsica, tzensurada dae su regìmene, de artistas emigrados, comente a Pëtr Leščenko, opuru de artistas otzidentales comente Elvis Presley, The Beatles, The Rolling Stones, The Beach Boys, Issa Fitzgerald e Chubby Checker.[3][4] Is genias musicales tzensuradas includiant folk underground, registratziones in àmbitu polìticu, jazz, boogie-woogie, rock and roll[5], e in generale cale si siat genia o cantzone chi poderet èssere cunsideradu una minetza a su regìmene sovièticu.[6]
Sunt connotos fintzas comente a rentgenizdat (dae su russu рентген, rentgen, unu faeddu impreadu pro indicare is "rajos X", e издать, izdat', publicare) e comente mùsica de ossu.[6]
Produtzione
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Is primas produtziones de sa mùsica de ossu ddas ant fatas in Ungheria in sa ràdiu de istadu de Budapest.[6] In piessìnniu, Ruslan Bogoslowskij e Boris Taigin ant impreadu custu mètodu pro copiare registratziones militares.
Radiografias mèdicas beras fiant comporadas o recuperadas dae refudos de ispidales o clìnicas pro realizare is registratziones. Is lastras fiant segadas in discos de 7"[7] e istampadas in tzentru cun una sigareta allumada.[8] Segundu su musicòlogu russu Artemij Troickij, "is surcos beniant trapados [a 78 arròllios a su minutu] cun s'agiudu de màchinas ispetziales (realizadas, narant, cun fonògrafos betzos dae manos cospiratzionistas sàbias) [...] Sa calidade fiat mala meda, ma su prètziu fiat bàsciu, unu rublo o unu rublo e mesu."[9] Is discos podiant èssere riproduidos isceti chimbe o màssimu deghe bortas.[10]
Is discos fiant trapados in una cara isceti e a subra de issos non cumpariant tìtulos de album, artistas o cantzones, ma isceti unu còdighe.[6] In custos discos s'ispissu si podent bìdere minudas de radiografia, a esempru iscàtulas crànicas, gàbbias toràcicas, ossos de manu, de bratzu e de anca.[5]
Legalidade
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]S'acostamentu clandestinu a sa tzirculatzione de mùsica istràngia proibida at batidu a s'aprovatzione de una lege de tzensura in su 1958 chi at proibidu sa produtzione in domo de intzisiones chi fiat sighende "una moda criminale tepista".[6][7] Cun "moda tepista" si fiat fatu unu riferimentu a is stiljagi (de su russu stil', istile), una suta-cultura difùndida in sa gioventude soviètica chi abbratzaiat is modas otzidentales.[11]
Sa cundenna pro possessu de mùsica "de ideologia istràngia" fiat su litzentziàmentu immediadu e sa presone.[6] Bogoslowskij fiat istadu arrestadu tres bortas pro custu motivu.
The X-Ray Audio Project
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]A pustis de àere bidu unu rëbra in San Pietroburgo a pustis de un'esibitzione in su 2013, su mùsicu inglesu Stephen Coates de su grupu The Real Tuesday Weld at incumentzadu su The X-Ray Audio Project, un'idea pro frunire prus informatziones a pitzus de is rentgenizdat cun immàgines, registratziones àudiu e intervistas.[12] A pustis de annos medas de chirca e intervistas a is creadores de rëbra, at publicadu in santandria de su 2015 su libru "X-Ray Audio" The Strange Story of Soviet Music on the Bone, su primu a tratare custu argumentu.
In làmpadas 2015, Coates at tentu un'arresonu a pitzus de s'argumentu in sa cunferèntzia TED (Technology Entertainment Design) de Cracovia.[13] In paris cun su chircadore e artista de su sonu Aleksander Kolkowski, Coates at contadu s'istòria de is chi faghiant is rëbra e at fatu unas cantu intzisiones in pùblicu pro ammustrare su protzessu. Sa mustra itinerante de Coates creada cun su fotògrafu Paul Heartfield at atiradu meda s'atentu de is mèdias comente a The Guardian e su programma BBC Today. In cabudanni 2016, ambos ant publicadu su documentàriu Roentgenizdat cun intervistas a is autores sovièticos beros e materiale de archìviu.
Riferimentos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- ↑ Donald J. Raleigh, Russia's sputnik generation: Soviet baby boomers talk about their lives, Indiana University Press, 2006, ISBN 0253112141.
- ↑ William Minor, Unzipped souls: a jazz journey through the Soviet Union, Temple University Press, 1995, ISBN 1566393248.
- ↑ S. Frederick Starr, The Rock Inundation, in The Wilson Quarterly, vol. 7, nº 4, 1983, pp. 58-67.
- ↑ Richard West, Reds Like Rock and Roll...but Need Interpretation, in Los Angeles Times, giugno 1965.
- ↑ 5.0 5.1 Giuseppe Agliastro, Nell’Urss della Guerra Fredda, Elvis era “musica delle ossa”, in lastampa.it, 17 cabudanni 2017. URL consultadu su 20 nadale 2020.
- ↑ 6.0 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 Alessandro Aiello, La musica delle ossa, in scuolafuorinorma.it, 29 cabudanni 2017. URL consultadu su 20 nadale 2020.
- ↑ 7.0 7.1 Gladys D. Ganley, Unglued empire: the Soviet experience with communications technologies, Ablex Pub. Corp, 1996, ISBN 1567501974.
- ↑ Clare Wilson, Bone collectors, in New Scientist, vol. 228, nº 3051, 2015-12, pp. 24–25, DOI:10.1016/s0262-4079(15)31752-8.
- ↑ James Riordan, Soviet youth culture, Macmillan, 1989, ISBN 0333462319.
- ↑ Wendell Logan, Satrina Yrina e Victor Lebedev, The Development of Jazz in the Former Soviet Union: An Interview with Victor Lebedev, in Black Music Research Journal, vol. 12, nº 2, 1992, pp. 227–232, DOI:10.2307/779443.
- ↑ Mark Edele, Strange Young Men in Stalin's Moscow: The Birth and Life of the Stiliagi, 1945-1953, in Jahrbücher für Geschichte Osteuropas, 2002, pp. 37-61.
- ↑ Pete Paphides, Bone music: the Soviet bootleg records pressed on x-rays, in theguardian.com, 29 ghennàrgiu 2015.
- ↑
Stephen Coates, The story of X-Ray Audio: What would you risk for the sake of music?, in YouTube.
Bibliografia
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- Stephen Coates, Paul Heartfield e Rudy Fuchs, X-ray audio: the strange story of Soviet music on the bone, Strange Attractor Press, 2015, ISBN 1907222383.
- Aleksej Jurčak, Gagarin and the Rave Kids, in Adele Marie Barker (a incuru de), Consuming Russia: popular culture, sex, and society since Gorbachev, Duke University Press, 1999, ISBN 0822322811.
- Aleksej Jurčak, Everything was forever, until it was no more: the last Soviet generation, Princeton University Press, ISBN 9781400849109.
Ligòngios esternos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- (EN) X-Ray Audio, in x-rayaudio.com. URL consultadu su 20 nadale 2020.
- (EN) X-Ray Audio, in x-rayaudio.squarespace.com.
- (DE) Roman Tschiedl, Bootlegs auf Röntgenfilm: Der illegale Sound des Kalten Krieges, in oe1.orf.at, 2 aprile 2016. Intervistas a Stephen Coates, Aleksander Kolkowski e Masha Dabelka.