Request for Comments

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu


Request for Comments - in acrònimu RFC - est un' espressione de sa limba inglesa (chi si podet furriare in sardu comente "pedida de cummentos") impreada in telecomunicatziones e informàtica chi indicat unu documentu publicadu dae s'Internet Engineering Task Force e cuntenet informatziones o dislindadas chi pertocant chircas noas, innovatziones e metodologias in tema informàticu e prus che totu de Internet.[1]

Pro mèdiu de s'Internet Society, is ingennieris o is espertos informàticos podent publicare memorandum, in forma de RFC, pro espònnere ideas noas o fintzas informatziones chi una borta averiguados dae s'IETF podent essire istandard Internet.

Istòria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sa prima RFC de s'istòria est istada iscrita dae Steve Crocker in su 1969[2], comente a parte de su progetu ARPANET. Crocker fiat unu collaboradore de Leonard Kleinrock in s'Universidade de California, Los Angeles, e dd'at iscritu in su bànniu de un'apartamentu chi cumpartziat cun àteros chircadores e istudiantes. Cussu documentu, "host software", descriat is funtzionalidades de su carculadore Honeywell DDP-516 e is protocollos de comunicatzione intre su matessi carculadore e s'Interface Message Processor (aparatu cun is pròpiu funtziones de unu incaminadore de retze de oe)[3].

RFC Editor[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sa fonte ufitziale pro is RFC in su Web est su RFC Editor. Agiumai ònnia RFC publicada, pro esempru sa RFC 5000, tenet s'URL suo: http://www.rfc-editor.org/rfc/rfc5000.txt

Totu is RFC sunt imbiadas in còdighe ASCII simpre e sunt publicadas custu formadu, ma esistent unas cantas etzetziones. Comente si siat, dae su 2008, sa versione definitiva de cada standard RFC est in còdighe ASCII.

Pro fàghere prus fàtzile s'atzessu a is meta-datos de una RFC (paràulas crae, autore/s, data de publicatzione, errores, status e ùrtimos annoamentos) su situ de su RFC Editor oferit unu motore de chirca.

Status[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Is documentos chi sunt acanta a essire istandard mudant segundu is passos chi sighint:[4][5][6][7]

  • Standard track. Custos sunt partzidos in Internet Standard e Proposed Standard.

    Unu Proposed Standard est una proposta bastante istàbile, at retzidu cummentos sufitzientes dae is isvilupadores e sa comunidade Internet at ammustradu interessu però podet èssere fatu calicunu càmbiu si s'agatant problemas o mègius solutziones.[8]
    Cando sa proposta est istada posta in òpera unu nùmeru sinnificativu de bortas e is isvilupadores ant ammustradu un'esperièntzia manna in custu istandard, duncas podet essire Internet Standard, chi tenet unu nùmeru progressivu in sa lista de is istandard (STD).[9]
    Fintzas a su 2011 ddoe fiat unu livellu mèdiu, su Draft standard. Pro lòmpere a custu status serbiat chi da proposta esseret istada posta in òpera duas bortas e is duos esempros depiant pòdere operare in pari. Indicaiat chi s'IESG cunsìderaiat s'istandard bastante cumpridu.[10]

Is documentos chi non sunt cunsiderados adatos a èssere Internet Standard sunt etichetados comente:

  • Experimental: documentu relatadu a carchi cosa ancora in fase de chirca; est publicada comente informatzione sena chi ddoe apat sa pretesa de ddu fàghere essire istandard a curtzu. Podet èssere su resurtadu prodùidu dae unu grupu de traballu Internet (siat IETF chi IRTF), opuru unu contributu individuale;
  • Informational: documentu de tipu informativu a pitzus de un'argumentu ispetzìficu; est possìbile chi no tèngiat cunsensu mannu in sa comunidade Internet e non rapresentat una racumandatzione;
  • Historic: istandard chi sunt oramai de su totu remplasados dae dislindadas noas opuru no sunt prus impreados oe in die;
  • Best Current Practice (BCP): documentos chi cussìgiant carchi manera de cumportamentu/configuratzione chi non sunt istandard ma una mègius pràtica. Depet esìstere cunsensu fintzas pro custos, ma su protzessu de aprovatzione est prus lestra.

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. (EN) Stephen D. Crocker, Opinion | How the Internet Got Its Rules (Published 2009), in The New York Times, 7 abrile 2009. URL consultadu su 7 martzu 2021.
  2. (EN)Stephen D. Crocker, The Beginning of the Network Working Group from the Origins of RFCS, RFC 1000 di J. Reynolds e J. Postel.
  3. Informatica solidale 2. Libertà di software, hardware e conoscenza, Torino, Bollati Boringhieri, 2006, ISBN 978-8-83-391646-0.
  4. (EN) S. Bradner, The Internet Standards Process -- Revision 3, in tools.ietf.org. URL consultadu su 7 martzu 2021.
  5. (EN) IETF, Document Lifecycle Tutorial (PDF), 13 onniasantu 2011.
  6. (EN) J. Postel, S. Crocker, C. Huitema, Not All RFCs are Standards, in tools.ietf.org. URL consultadu su 7 martzu 2021.
  7. (EN) Are all RFCs Internet standards documents? - Frequently Asked Questions, in RFC Editor. URL consultadu su 7 martzu 2021.
  8. (EN) Sean Turner, Olaf Kolkman, Scott Bradner, Characterization of Proposed Standards, in tools.ietf.org. URL consultadu su 7 martzu 2021.
  9. (EN) Sean Turner, Olaf Kolkman, Scott Bradner, Characterization of Internet Standards, in tools.ietf.org. URL consultadu su 7 martzu 2021.
  10. (EN) Eric W. Burger, Russell Housley, Dave Crocker, Reducing the Standards Track to Two Maturity Levels, in tools.ietf.org. URL consultadu su 7 martzu 2021.

Ligàmenes esternos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]