Wireless Application Protocol
campidanesa. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
logudoresu · LSC · nugoresu
Wireless Application Protocol (WAP, protocollu de aplicatzioni chena filus) est unu standard tènnicu po s'acessu a informatzionis apitzus de arretzas chena filus mòbilis. Po navigai in su web impreendi custu standard serbit unu navigadori WAP[1], chi podit essi postu a disponimentu de is produtoris de dispositivus mòbilis. Su primu dispositivu cun unu programa de custu tipu est stètiu su telefoneddu Nokia 7110, de su 1999[2].
S'utilidadi de WAP s'est minimada cun s'introdutzionis de arretzas prus lestas, schermus prus mannus a coloris e s'impreu de navigadoris Web chi impreant su pròpiu standard de is elaboradoris[3].
In generali, is costus artus de impreu po is impitadoris, sa pagu comodidadi de navigai in Internet cun schermus piticus e monocromàticus e sa dificultadi de posta in òpera po frunidoris de servìtziu e cuntènnius, nd'ant fatu unu standard pagu arrennèsciu.[4][5][6]
Piessìnnius tènnicus
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Pila WAP
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Su standard WAP descriit una pila de protocollus[7] chi permitit su funtzionamentu de dispositivus e programas WAP cun tecnologias de arretza diferentis, comenti GSM e IS-95.
| Wireless Application Environment (WAE, Ambienti de aplicatzioni chena filus) | pila de protocollus WAP |
| Wireless Session Protocol (WSP, Protocollu de sessioni chena filus) | |
| Wireless Transaction Protocol (WTP, Protocollu de transatzioni chena filus) | |
| Wireless Transport Layer Security (WTLS, Seguràntzia de livellu de carrìngiu chena filus) | |
| Wireless Datagram Protocol (WDP, Protocollu datagrama chena filus) | |
| *** Calisisiat arretza sena filus *** |
Su protocollu prus a bàsciu in sa pila, Wireless Datagram Protocol (WDP), funtzionat comenti livellu de adatamentu chi fait simbillai dònnia arretza a UDP a is livellus apitzus de cussu, frunendi unu carrìngiu no afidàbili a is datus a traessu de duus gennas (orìgini e arribu). Is àterus livellus biint WDP comenti unu protocollu ùnicu cun prus "realisatzionis tènnicas", a pitzus de vàrius "carradoris de datus". Candu custus funtzionant giai a manera nativa cun IP, WDP est UDP.[8]
WTLS, est unu livellu no obligatòriu e frunit seguràntzia cun unu mecanismu de critografia a crae pùblica, chi assimbillat a TLS.[8]
WTP frunit su suportu a is transazionis e duncas rechertas e arrespustas afidàbilis. Sendi progetau po is arretzas mòbilis, est prus eficenti de TCP in su manìgiu de su problema de sa pèrdida de pachetus chi acuntessit in arretzas 2G.[8]
Su livellu de aplicatzioni (WAE) definit unus cantu linguàgius de markup po is programas.[9]
Po WAP versioni 1.X, su linguàgiu principali est Wireless Markup Language (WML), fundada apitzus de XML[10]. In WAP 2.0 est XHTML Mobile Profile, versioni redùsia de XHTML.[9][11]
WAP Push
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
WAP Push est stètiu agiuntu a is propiedadis po permiti de imbiai is cuntènnius WAP a is dispositivus mòbilis cun unu traballu mìnimu de s'impitadori. Unu WAP Push est sceti unu messàgiu cun una codìfica speciali chi incluit un'indiritzu WAP.[12]
Unu Push podit essi imbiau a traessu de vàrius servìtzius, comentu SMS e GPRS. [13]
Unu terminali chi suportat WAP 1.2 (o prus recenti) at a donai su sceberu a s'impitadori de intrai in su cuntènniu WAP: est su WAP Push SI (Service Indication).[13] Una varianti de custu, WAP Push SL (Service Loading), aberit su navigadori WAP po dd'amostai[14].
WAP 2.0
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Wap 2.0 est stètiu publicau in su 2002 po amellorai s'esperièntzia de impreu de is impitadoris. Impreat XHTML e WCSS in logu de WML, amellorat WAP Push e introdusit su profilu de agenti po permiti de identificai is piessìnnius de su navigadori e interfacis po cumponentis agiuntivus.[15][16]
Stòria
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Su WAP Forum est stètiu fundau in su 1998 de Ericsson, Motorola, Nokia e Unwired Planet.[17] Sa punna sua fiat de ponni totu is tecnologias de arretza chena filus impari in unu protocollu standardisau.[18] In su 2002, su WAP Forum est intrau in sa Open Mobile Alliance (OMA).[19]
Europa
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Sa prima cumpangia a publicai unu giassu WAP est stètia s'operadori de telefonia mòbili tedescu Telfort BV in ladàmini 1999. Su situ est stètiu svilupau comenti progetu secundàriu de Christopher Bee e Euan McLeod e publicau cun sa presentada de su telefoneddu Nokia 7110[2]. Sa publicidadi iat esagerau in sa promovidura de WAP, faendi pensai chi is is prestatzionis fessint su pròpiu de is connessionis fissas e custu at lassau impitadoris medas delùdius. BT Cellnet, cumpangia britànnica, at dèpiu bogai una campànnia po acrarai su malintèndiu.[20]
Pagu cunsiderau de is impitadoris po is prètzius e is limitatzionis tènnicas[4][6], intra su 2003 e su 2004, s'amelloramentu de is prestatzionis e sa presentada de servìtzius de interessu po is impitadoris, at fatu dopiai s'impreu de WAP in su Rènnu uniu[21].
In Itàlia sa prima cumpangia a oferri custu servìtziu est stètia Omnitel, in su 2000[22]. TIM at acabau de ddu fruniri in su 2016, giai chi is telefoneddus modernus impreant sa pròpiu tecnologia de is elaboradoris po s'acessu a Internet.[23][24]
Me is Stadus Unius sa spraxidura de WAP at atobiau unus cantu impèigus. A primu, ddoi fiant costus in prus po ativai su suportu a is datus in mollus meda de telefoneddu. In prus, is cumpangias de telecomunicatzioni pediant de limitai s'acessu a is datus sceti a frunidoris aprovaus. In su 2007 sa FCC at permìtiu a totu is svilupadoris, produtoris de dispositivus e àterus operadoris de impreai calisisiat aplicatzioni o dispositivu cun una banda de datus speciali.[15]
Riferimentus
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- ↑ (EN) Chetan Sharma e Yasuhisa Nakamura, Wireless Data Services: Technologies, Business Models and Global Markets, Cambridge University Press, 20 santandria 2003, p. 194, ISBN 978-0-521-82843-7.
- ↑ 2.0 2.1 (EN) Nokia unveils the world's first media phone for Internet access, in press.nokia.com, 23 freàrgiu 1999. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 27 austu 2001).
- ↑ (IT) Tanenbaum, Andrew S., Reti di calcolatori, tradutzione de Sabrina Gaito e Dario Maggiorini, 5. ed, Pearson, 2011, pp. 661-662, ISBN 978-88-7192-640-7, OCLC 860630289. URL consultadu su 16 ghennàrgiu 2021.
- ↑ 4.0 4.1 (IT) F2innovation, Il WAP è morto, in Contrappunti.it - Punto Informatico, 23 trìulas 2000. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ (EN) D. Thaler, B. Aboba, What Makes for a Successful Protocol?, in www.rfc-editor.org. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ 6.0 6.1 (IT) Raffaella Scalisi, GPRS: grande flop in Europa, in Apogeo Editore. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ (EN) Sankara Krishnaswamy, Wireless Communication Methodologies & Wireless Application Protocol (PDF), in rivier.edu. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 1º santandria 2020).
- ↑ 8.0 8.1 8.2 (EN) Team Digit, Fast Track to Mobile Telephony, p. 101. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ 9.0 9.1 (EN) Team Digit, 200601 Mobile Telephony, p. 102. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ (EN) [www.wapforum.org/DTD/wml20.dtd Wireless Markup Language (WML) 2.0 Document Type Definition], in Wap Forum.
- ↑ (EN) XHTML MP Tutorial - Learn the WAP 2.0 Markup Language with the Help of Examples, in www.developershome.com. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ (EN) MMS messaging: find out why and when you need it, in OpenMarket. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ 13.0 13.1 (EN) Wap Push Technology Overview (PDF).
- ↑ (EN) Wireless Application Protocol Forum, WAP Service Loading (PDF), 8 santandria 1999.
- ↑ 15.0 15.1 (EN) WAP | What is WAP | Wireless Application Protocol - javatpoint, in www.javatpoint.com. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ (EN) WCSS Tutorial: What is WAP CSS/Wireless CSS - To Set Layout and Style for WAP 2.0 Mobile Internet Applications, in www.developershome.com. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ (EN) Ericsson, Motorola, Nokia and Unwired Planet establish Wireless Application Protocol Forum Ltd. | Nokia, in web.archive.org, 16 santandria 2017. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 16 santandria 2017).
- ↑ (EN) A brief History of WAP, in HCI blog, December 8, 2004. URL consultadu su 5 austu 2011 (archiviadu dae s'url originale su May 17, 2018).
- ↑ (EN) About OMA SpecWorks - OMA SpecWorks, in www.openmobilealliance.org. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 14 nadale 2012).
- ↑ (EN) BT Cellnet rapped over 'misleading' WAP ads - Networks - Breaking Business and Technology News at silicon.com, in web.archive.org, 13 ghennàrgiu 2009. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 13 ghennàrgiu 2009).
- ↑ (EN) UK WAP usage doubles in 12 months - News - Builder AU, in web.archive.org, 2 austu 2009. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 2 austu 2009).
- ↑ (IT) Parte il servizio WAP di Omnitel 2000, in telefonino.net. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
- ↑ (IT) Michele Braga, TIM, stop alla navigazione WAP, in PC Professionale, 30 maju 2016. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 22 ghennàrgiu 2021).
- ↑ (IT) TIM modifica la rete WAP: dal 6 Novembre 2019 addio alla configurazione Proxy Server, in MondoMobileWeb.it - Telefonia, Offerte e Notizie, 9 austu 2019. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.