Deretos de sa fèmina
Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
Is deretos de sa fèmina faghent relatu a sa distintzione de is deretos chi si reconnoschent a is fèminas e pipias in sotziedades diferentes de su praneta. Mentras chi in unos cantos logos custos deretos sunt istitutzionalizados o apoderados dae leges, costùmenes locales e su cumportamentu sotziale, in unos àteros non si realizat su matessi cuntratu, arribbende a sa reprimidura, disconnòschimentu o pro fintzas dennegu in contraposidura cun is deretos ammìtidos pro sos òmines e pipios.[1]
Is temas chi prus a s'ispissu s'assòtziant cun su cuntzetu de deretos de sa fèmina sunt – intre àteros – is chi sighent: deretu a s'integridade, a su controllu de su corpus pròpiu, deretu a su sufràgiu, deretu a ocupare carrigas pùblicas, deretu a su traballu, deretu a una pagamenta giusta e egualitària, deretu a possèdere propiedades, deretu a s'educatzione, deretu a serbire in s'esèrtzitu, deretu a firmare cuntratos legales, e deretos matrimoniales e parentales.[2]
Sa pretesa pro is fèminas de sos deretos tziviles, de sa cunditzione econòmica feminina e de is deretos polìticos (sufràgiu femininu) comente fintzas de unu megioru de sa cunditzione feminina costituint sa base de su feminismu partende dae su sèculu XIX a traessu de sa prima undada feminista e chi s'est isvilupada in su cursu de su sèculu XX[3]
Istùdiu subra sa situatzione atuale pro paisu (2011)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Su 26 de cabudanni de su 2011 sa rivista Newsweek[4] aiat publicadu un'istùdiu subra is deretos e sa calidade de sa vida de is fèminas in paisos vàrios de su mundu. Is fatores chi si fiant tentos in contu fiant istados sa situatzione legale, salude e cunditziones sanitàrias, educatzione, sèberos econòmicos e pòdere polìticu. Sa classìfica si fiat fata cun istatìsticas e critèrios uniformes.[5] Segundu custu istùdiu, is mègius e peus paisos pro èssere fèmina fiant is chi sighent:
| Logu | Paisu | Generale | Gustìtzia | Salude | Imparu | Economia | Polìtica |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 |  Islanda
|
||||||
| 2 |  Isvètzia
|
||||||
| 3 |  Canada
|
||||||
| 4 |  Danimarca
|
||||||
| 5 |  Finlàndia
|
||||||
| 6 |  Isvìtzera
|
||||||
| 7 |  Norvègia
|
||||||
| 8 |  Istados Unidos
|
||||||
| 9 |  Austràlia
|
||||||
| 10 |  Paisos Bàscios
|
| Logu | Paisu | Generale | Giustìtzia | Salude | Imparu | Economia | Polìtica |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 165 |  Ciàd
|
||||||
| 164 |  Afganistàn
|
||||||
| 163 |  Jemen
|
||||||
| 162 |  Repùblica Democràtica de su Congo
|
||||||
| 160 |  Mali
|
||||||
| 160 |  Ìsulas Salomone
|
||||||
| 159 |  Niger
|
||||||
| 158 |  Pakistàn
|
||||||
| 157 |  Etiòpia
|
||||||
| 156 |  Sudan
|
Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
- ↑ (EN) Fran P. Hosken, Towards a Definition of Women's Rights en Human Rights Quarterly, vol. 3, maju de su 1981, pp. 1-10.
- ↑ (EN) Bert B. Lockwood (ed.), Women's Rights: A "Human Rights Quarterly" Reader, Johns Hopkins University Press, 2006, ISBN 978-0-8018-8374-3.
- ↑ (IT) femminismo, in treccani.it.
- ↑ (EN) Streib, Lauren, The Best and World Places to be a Woman, in Newsweek, 26 de cabudanni de su 2011, pp. 30-33.
- ↑ (EN) Best and Worst Countries for Women, From Iceland to the U.S. to Pakistan and Afghanistan, in thedailybeast.com.
Artìculos in ligòngiu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
 |
Wikimedia Commons tenet files chi ligant a: Deretos de sa fèmina |