Feta

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Sa feta est unu casu gregu chi sas orìzines remontant a mizas de annos a como, in su tempus de sa Grètzia antiga. Si produet mescamente cun late de berveghe, peroe si podet impreare finas late de cabra in una prochentale finas a su 30%. Su sabore de sa feta est farrosu, su casu est ammurzadu pro unos tres meses. Sa feta tenet colore arbu e a s’avesu si cunservat in cantzos mannos cuadrados. Bi nd’at bariedades prus tostas e prus moddes. Su cuntènnidu de rassura andat dae su 30% a su 60%. Sa feta si podet cussiderare su prus tìpigu de sos casos barcànigos, difatis esistit, cun nùmenes diferentes, finas in sos paìsos a curtzu: in Burgaria si narat “sirene”, in Romania “branza telemea”, in Turchia sintzillamente “beyaz peynir” (“casu arbu”). Sa feta si cunsumit su prus de sas bias comente intrada, a sa naturale o cun annanghedura de ozu e rìgamu, peroe si coghet puru in su forru e est un’ingrediente de s’insalada grega famada, paris cun olia, cugùmere e tomata. Zai dae annos s’agatat cun fazilidade in Itàlia e in Sardinna, mescamente cunfessionadu e prus raras bias friscu.