Irlanda de su Norte

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Coordinatas: 54°35′27.36″N 5°50′24″W / 54.590933°N 5.84°W54.590933; -5.84

Flag of Sardinia, Italy.svg
Articulu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Posidura de s'Irlanda de su Norte in su Rènniu Unidu e in Europa

S'Irlanda de su Norte (in inglesu: Notrhern Ireland, in irlandesu: Tuaisceart Éireann, in scots de Ulster: Norlin Airlann) est una de sas bator natziones costitutivas de su Rènniu Unidu. Est cumposta de ses de sas noe conteas chi formant sa provìntzia irlandesa de s'Ulster, chi s'agatat in su norti-estu de s'ìsula de Irlanda. Sa capitale e bidda prus manna est Belfast.

In sos giogos olìmpicos sos bividores de Irlanda de su Norte podent compètere siat pro su Rennu Unidu, siat pro sa Repùblica de Irlanda.

Geografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Tenet istèrrida de 14.139 km² (unu 5% de su territòriu de Rènniu Unidu e unu 15% de su de s'Irlanda) e contat populatzione de unos 1.811.000 bividores (unos 3% de sos tzitadinos de Rènniu Unidu e unu 30% de s'ìsula). Allàcanat un s'uestu e in su sud cun sa Repùblica de Irlanda, in su norti si ghetat in s'Otzèanu Atlànticu e in s'estu in su mare de Irlanda.

Istòria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Bandera de s'Irlanda de su Norte intre 1953 e 1972. No est prus impreada uffitzialmente dae su guvernu regionale, ma galu impitada dae unos cantos cunsìgios e corpos isportivos uffitziales

S'Irlanda de su Norte est istada criada in su 1921 dae su parlamentu britànnicu, cando s'Irlanda fiat istada partzida in Irlanda de su Sud, e de su Norti, cun s'aprigu de su Government of Irlendad Act. In su 1922 sa parte meridionale diat diventare gosi Istadu lìberu de Irlanda, contra sa parte setentrionale chi diat abarrare parte de su Rènniu Unidu: sa majoria de sa populatzione - in ue s'agataiant siat unionistas siat lealistas - cheriat abarrare in intro de su Rènniu Unidu.[1] Sa prus parte de issos fiant protestantes de pesada de colonizadores britànnicos; una minoria manna, costituida mescamente de catòlicos irlandesos, fiant natzionalistas o republicanos chi cheriant una Irlanda aunida e indipendente dae sa poderiu britànnicu.[2][3][4][5] Galu oe, sos unos si bient che britànnicos e sos àteros che irlandesos; àteros de ambas sas comunidades si cunsiderant irlandesos de su norti.[6]

S'istòria de s'Irlanda de su Norte est istada signada dae discriminatziones e disamistades intre custas duas comunidades, iscasciadas a manu de sa fine de sos annos 60 de su de 20 sèculos, in violèntzias chi diant tènnere durada de tres deghinas de annos, nodios oe cun nùmene de The Troubles (sos istorbos). Sos Troubles, tirende·nche a mesu sas fortzas de istadu, ant tentu resurtu in prus de 3.000 mortos e prus de 50.000 vìtimas.[7] S'acòrdiu agatadu in su 1998 cun su Good Friday Agreement (Acòrdiu de sa Chenabura Santa), est istadu unu passu de importu mannu pro su protzessu de paghe, mancari setarismu e segregatzione religiosa abarrant galu unu problema sotziale grae in ie.

Economia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Isparghidura de su sentidu natzionale in s'Irlanda de su Norte segundu una chirca de su 2011

S'Irlanda de su Norte est istoricamente sa regione prus industrializada de Irlanda. A pustis de atraessare perìodu de crise causadu de sos'isciumbullos sotziales e polìticos de sos Troubles,[8] s'economia at torradu a crèschere dae sos ùrtimos annos '90. Cust dependet in parte de sa paghe e in parte dae sos cummèrtzios cun sa Repùblica de Irlanda, de sas mòvidas prus simpres dae unu logu a s'àteru, dae s'iscontzu de sos apostamentos de cuntrollu ordingiados dae s'esèrtzitu britànnicu e dae sa minimadura de avertidas pertocantes sa seguresa. Su turismu est crèschidu, comente fintzas sos imbestimentos e sos affàrios cun comunàrgios èsteros. Su disimpreu, chi in s'Irlanda de su Norti est imbàtidu a perchentos màssimos in su 1986, cun su 17,2%, est torradu a su 6,1% e galu s'est amenguadu de unu àteru 1,2% in su cursu de s'annu 2014[9], cun balores simigiantes a sos de su restu de su Rènniu Unidu.[10].

Identidade natzionale[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In su tzensimentu de su 2011 sos interbistados ant respostu subra s'identidade natzionale segundu comente sighit.[11]

Identidade natzionale Perchentu Religione
Catòlicu Protestante e àteros Cristianos Àteras religiones Niuna religione
Britànnicu 48.4% 12.9% 81.6% 50.1% 55.9%
Irlandesu 28.4% 57.2% 3.9% 12.4% 14.0%
Irlandesu de su Norti 29.4% 30.7% 26.9% 18.0% 35.2%
Inglesu, Iscotzesu o Gallesu 1.6% 0.8% 1.5% 2.9% 5.2%
Àteros 3.4% 4.4% 1.0% 29.1% 7.1%

Notas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. [1][2][3] 4 May 2009 Standing up for Northern Ireland, editadu dae Ulster Unionist Party; 2 August 2008
  2. Richard Jenkin, 1997, Rethinking ethnicity: arguments and explorations, SAGE Publications: Londra: "In Iralanda de su Norti sos obietivos de sos nationalistas contemporàneos sunt su re-aunimentu de s'Irlanda e sa bogada de su guvernu britànnicu."
  3. Peter Dorey, 1995, British politics since 1945, Blackwell Publishers: Oxford: "In paris mesura chi carchi natzionalista est istadu allinzadu a impitare sa violèntzia pro assegurare su re-aunimentu irlandesu, carchi unionista est istadu allinzadu a impitare sa violèntzia pro si nche opònnere."
  4. [4] Strategy Framework Document: Reunification through Planned Integration: Sinn Féin's All Ireland [5][6] 16 July 2006] Sinn Féin. 2 August 2008.
  5. [7] Policy Summaries: Constitutional Issues [8][9] 18 June 2009 editore Social Democratic and Labour Party 2 August 2008
  6. [10]: Which of these best describes the way you think of yourself? 2011. Northern Ireland Life and Times Survey; 21 August 2011
  7. Security and defense-related statistics. Conflict Archive on the Internet (CAIN)
  8. McCourt, Malachy (2004). History Of Ireland. MJF Books, Fine Communications, New York. ISBN978-1-60671-037-1 pàgina324 6 de nadale 2014
  9. Department of Enterprise, Trade, and Investment: Full Economic Overview, 15 October 2014
  10. The Guardian newspaper:UK unemployment rate falls to lowest level since 2008 financial crisis, 17 September 2014
  11. Tzensimentu 2011 [11]; 19 de ghennàrgiu 2014

Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]