Corpu de istadu in Myanmar de su 2021

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Retratos de Aung San Suu Kyi, cussigera de istadu destituida, e de Min Aung Hlaing nou presidente de sa giunta militare.
Prostestas in Bangkok
Reatziones a su corpu de istadu de Myanmar in su mundu. In birde iscuru is istados chi dd'ant cundennadu, in birde craru is istados chi ant manifestadu preocupatzione, in grogu is chi si sunt mantentos neutrales, in colore murru is istados chi no ant fatu declaratziones pùblicas. In biaitu su Myanmar.

Su corpu de Istadu in Myanmar de su 2021[1][2] est istadu unu corpu de Istadu militare postu in atu de is fortzas armadas de Myanmar su mangianu de su 1 de freàrgiu de su 2021 pro furriare su guvernu de Aung San Suu Kyi, chi est istada arrestada[3][4]

Antefatos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Is eletziones legislativas birmanas de su 2020 fiant bintas comente is pretzedentes de sa Liga Natzionale pro sa Democratzia, ghiada dae Aung San Suu Kyi, mentras su Partidu de s'Unione de sa Solidariedade e de s'Isvilupu, acanta de s'esèrtzitu, aiat conchistadu petzi pagos deghes de iscannos.

Su 26 de ghennàrgiu de su 2021, su generale Min Aung Hlaing, capu de is fortzas armadas, aiat cuntestadu is resurtados de su ballotàgiu e nd'aiat pedidu s'averguadura torra, sinunca s'esèrtzitu diat intervènnere pro risòlvere sa crisi polìtica in cursu. Sa cummissione eletorale però aiat dennegadu custas acusas[5].

Acontessimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su cussigeri de Istadu Aung San Suu Kyi, su presidente Win Myint e unos àteros leaders de su partidu a su guvernu fiant duncas arrestados e impresonados dae su Tatmadaw, s'esèrtzitu de Myanmàr. A pustis, s'esèrtzitu de Myanmàr aiat decraradu s'istadu de emergèntzia de sa durada de un'annu e aiat afirmadu chi su pòdere fiat istadu cunsignadu a su cumandante in càbudu de is fortzas armadas Min Aung Hlaing[6][7][8].

In una decraratzione televisiva, is militares ant giustificadu custu corpu de Istadu cun sa netzessidade de preservare s'"istabilidade" de s'Istadu. Ant acusadu sa cummissione eletorale de no àere postu remèdiu a "irregularidades enormes" chi diant èssere acontèssidas, a pàrrere issoro, durante sas ùrtimas eletziones. S'esèrtzitu at comunicadu in prus ca at a bènnere istituida una "democratzia multipartitica bera" e ca su trasferimentu de is pòderes at a acontèssere petzi a pustis de "s'acumprimentu de eletziones generales lìberas e ecuànimes"[9].

Is telecomunicatziones in su Paisu ant padèssidu in manera grae sos eventos: is lìnias telefònicas in sa capitale sunt istadas segadas,[10] sa televisione pùblica at interrùmpidu is trasmissiones pro "problemas tècnicos"[11] e s'atzessu a Internet est istadu blocadu.[12]

Protestas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

A su golpe fiant sighidas in totu su Paisu una nera de protestas de massa. Fintzas in is dies a fatu de su golpe si sunt sighidas manifestatziones paghiosas in Myanmàr, chi, nointames, sunt istadas reprìmidas in manera tosta de sa politzia e chi ant portadu a sa decraratzione de sa lege martziale in bona parte de su Paisu.

Unu grupu de unos 200 immigrados birmanos e unos cantos ativistas pro-democratzia tailandesos intre cales Parit Chiwarak e Panusaya Sithijirawattanakul ant organizadu una protesta contra su corpu de Istadu acanta de s'ambasciada birmana de Bangkok, in Tailàndia. Segundu cantu referidu, unos cantos manifestantes ant ammustradu su saludu cun tres pòddighes, su sìmbulu impreadu durante is protestas pro-democratzia tailandesas.[13] Sa protesta s'est concruida cun una repressione a banda de sa politzia; duos manifestantes sunt istados feridos e ricoverados in ispidale, e unos àteros duos sunt istados arrestados.[14]

Fintzas in Tokyo, in Giapone uns tzitadinos birmanos si sunt atobiados in fache a s'ufìtziu de is Natziones Unidas pro protestare contra su corpu de Istadu.[15]

Segundu is Natziones Unidas, in is primos duos meses de protestas solos prus de 500 persones sunt istadas ochidas dae is fortzas de seguresa birmanas.[16]

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. Colpo di stato in Myanmar, San Suu Kyi arrestata: 'Non accettate il golpe', in ansa.it.
  2. Colpo di Stato in Myanmar, Aung San Suu Kyi arrestata dai militari. L'appello della Lady: "Non vi piegate", in repubblica.it.
  3. Myanmar’s Leader, Daw Aung San Suu Kyi, Is Detained Amid Coup, in nytimes.com.
  4. Myanmar military seizes power in coup after detaining Aung San Suu Kyi, in washingtonpost.com.
  5. En Birmanie, des cadres de l’armée font planer la menace d’un coup d’Etat, in lemonde.fr.
  6. Myanmar military seizes power, detains elected leader Aung San Suu Kyi, in news.trust.org.
  7. Myanmar gov't declares 1-year state of emergency: President's Office, in xinhuanet.com.
  8. Myanmar Leader Aung San Suu Kyi, Others Detained by Military, in voanews.com.
  9. Coup d’État en Birmanie, l’armée a arrêté Aung San Suu Kyi et déclare l’état d’urgence pour un an, in ouest-france.fr.
  10. Internet disrupted in Myanmar amid apparent military uprising, in netblocks.org.
  11. Aung San Suu Kyi and other leaders arrested, party spokesman says, in news.trust.org.
  12. Le reti internet sono state bloccate durante il colpo di stato dei militari in Myanmar, in wired.it.
  13. esprimere! I residenti del Myanmar tengono 3 pollici per protestare davanti all'ambasciata Contro un colpo di stato nel Paese, in bangkokbiznews.com.
  14. Myanmar’s military stages coup d’etat: Live news, in aljazeera.com.
  15. Myanmar workers in Japan protest against Tatmadaw’s actions, in mmtimes.com.
  16. 'Garbage strike' and candle-lit vigils as Myanmar death toll passes 500, in theguardian.com.

Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]