Jump to content

Morti de George Floyd

Custu est un'artìculu de su mese
Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
(Reindiritzadu dae George Floyd)
Custu artìculu est iscritu in sa grafia campidanesa. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

logudoresu · LSC · nugoresu

Memoriali de George Floyd

Sa morti de George Perry Floyd, est un'acuntessimentu de su 25 maju 2020 in sa tzitadi de Minneapolis, in Minnesota[1]. Sa morti est stètia averiguada me in su Hennepin County Medical Center, su spidali innui est stètiu bitiu s'òmini apustis de essi dismajau. Floyd est mortu apustis de s'arrestu suu a banda de cuàturu agentis de politzia, tzerriaus de unu butegheri.

Su filmau de s'arrestu, innui s'agenti de politzia Derek Chauvin blocat a Floyd tenendi-ddi po minutus medas su genungu asuba a su tzugu, at tentu difusioni manna me is mèdias internatzionalis e at causau s'incomentzu de manifestadas medas de chèscia contra s'abusu de poderi de sa politzia, acusada fintzas de cumportamentus ratzistas.[2][3][4][5][6][7][8]

Stòria

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su merì de lunis 25 maju 2020, George Perry Floyd at comporau unu pachetu de sigaretas in Cup Foods, una butega a sa rugrada intra su de 38 caminus e Chicago Avenue in Minneapolis, Minnesota. Unu traballadori de sa butega, seguru chi su billetu de 20 dollarus impreada de Floyd fessit farsa, pagu innantis de is 20:00 dd'at segudau impari cun unu collega a foras de sa butega, candu Floyd fiat ponendi-si a portai unu SUV impari cun àteras duas personis, pedendi-ddi de torrai is sigaretas ma chena nc'arrennesci.[9] Su diàlogu est stètiu filmau de sa videocàmera de seguràntzia. A is 20:01 unu trabaladori de sa butega at tzerriau su 911.[10]

A is 20:08 duus agentis de su dipartimentu de politzia de Minneapolis (MPD), Thomas K. Lanas e J. Alexander Kueng, funt arribaus e funt intraus in sa butega.[11] Prus o mancu unu minutu apustis, funt andaus concas a su SUV de Floyd, ancora a s'àtera ala de su caminu, e inguni Lanas at ordinau a Floyd de ponni is manus asuba a su volanti puntendi-ddi sa pistola contras. In s'interis su ghiadori de un'àteru SUV, parchegiau a palas de su de Floyd, at incumentzau a filmai s'acuntessimentu.

Apustis de una briga curtza, Floyd est stètiu bogau de su veìculu e arrestau po ai impreau dinari farsu.[11] A giru de a is 20:14, est arrutu a terra acanta de sa vetura de sa politzia e torrau a strantaxai de is duus agentis. Segundu is pùblicus ministerus, ddis at nau de essi claustrofòbicu e de tenni problemas a arrespirai. Funt lòmpias duas àteras veturas de sa politzia, arrespundendi a una pedida de assistu partida de is agentis etotu, e funt abarraus is ofitzialis Derek Michael Chauvin e Tou Thao.[12]

A is 20:19, strantaxu me in s'ala de passigeri de su veìculu de sa politzia, Chauvin intentat de nci fai intrai a Floyd traghendi-ddu, a traessu de su setzidroxu de palas, de s'ala de ghia a sa de passigeri. In s'interis de custa tentada, Floyd arruit a terra a foras de sa màchina e inguni abarrat, a faci a terra, sèmpiri cun is musas.

Floyd at acabau de si movi a giru de is 20:20.[11]

Àterus testimòngius ant incumentzau a filmai s'atòbiu e custus vìdeus funt stètius spainaus in Internet. Unu de issus a is 20:20, de sa statzioni de servìtziu de Speedway LLC, at fatu unu vìdeu innui Floyd fiat a cara a bàsciu in su marciapei cun su genungu de Chauvin asuba a su tzugu, cun Kueng chi pressionàt su bustu e Lane is cambas mentris Thao abarràt acanta.[13] Si podit intendi a Floyd narendi prus bortas: «No potzu arrespirai», «Po prexeri, po prexeri, po prexeri» e «Po prexeri, amigu». Su testimòngiu at acabau de arregistrai candu est partu chi Lane ddi naressit de si-nc'andai. A is 20:20, una segunda personi, strantaxu acanta de s'intrada de sa butega, at incumentzadu a arregistrai a Floyd blocau de su genungu de Chauvin e dd'at spainau in dereta me in Facebook.[14][12]

Memoriali in su logu de sa morti de George Floyd

Cara a is 20:22, is agentis ant pediu s'interventu de un' ambulantza, in s'incomentzu cun "còdixi duus" e sceti prus tradu cun su "còdixi tres" de apretu. Chauvin sighiat a tenni a Floyd blocau. Calicunu at pediu a Floyd: «Ita bolis?», Floyd at arrespostu: «No potzu arrespirai, po prexeri, su genungu asuba a su tzugu, no potzu arrespirai».[11]

A is 20:25, Floyd parriat chena cussèntzia e is chi passànt ant pediu a is agentis de averiguai is cunditzionis suas, intzullendi-ddus a averiguai su burtzu.

Chauvin at tratentu a Floyd po 8 minutus e 46 segundus, pesendi su genungu de su tzugu de George sceti apustis chi si-dd'ant pediu is paramèigus, mancai Floyd essit pèrdiu cussèntzia giai de 3 minutus. A s'arribu de is paramèigus, a Floyd dd'ant portau a su Hennepin County Medical Center, innui nd'ant decrarau sa morti.[2][15][16]

Personis interessadas

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

George Perry Floyd

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Grafitu chi amostat sa faci de George Floyd e is ùrtimus fueddus suus "No potzu arrespirai", Mauerpark de Berlinu

George Perry Floyd fiat un'òmini afroamericanu de 46 annus.[17] Nàsciu in Houston, Texas, at frecuentau sa Yates High School comenti atleta multisport diplomendi-si in su 1993.[18] Fiat unu rapper assotziau a su grupu hip hop de Houston Screwed Up Click e freestyle asuta de su pseudònimu de "Big Floyd". In su 2007 Floyd fiat stètiu arrestau po irrobatòriu a manu armada agravada a una fèmina texana e cundennau in su 2009 a cincu annus de presoni.[19][20] Floyd s'est mudau a Minnesota a giru de su 2014. At bìviu a St. Louis Park e at traballau in Minneapolis comenti guàrdia de seguridadi de unu restoranti po cincu annus. Pagu innantis de sa morti sua, Floyd iat pèrdiu su traballu po nexi de s'òrdini de residèntzia de su Minnesota in s'interis de sa pandemia de COVID-19. Floyd fiat babbu de duus fillus, Quincy Mason Floyd de 22 annus e Gianna Floyd de 6 annus, chi fiant abarraus in Houston.[21] S'est fintzas scobertu chi in su momentu de sa morti fiat positivu a su COVID-19, ma custu no at influentzau sa càusa de sa morti, segundu s'autopsia.

Agentis de politzia

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
  • Derek Michael Chauvin, un'òmini de 44 annus, ofitziali de su dipartimentu de politzia de Minneapolis (de su 2001 a su 2020).[22] Chauvin, in sa carriera sua, at partetzipau a 3 sparatòrias cun sa politzia causendi una vìtima. Segundu s'ex propietàriu de su tzìrculu Maya Santamaria, Floyd e Chauvin traballànt ambus comenti guàrdias de seguridadi e teniant turnus subrapostus in sa discoteca latina El Nuevo Rodeo. Sa propietària at decrarau chi Chauvin iat traballau inguni po 17 annus, innui issa e Chauvin teniant fatu-fatu discussionis apitzus de sa manera violenta e arrabiosa de issu de tratai is clientis. Floyd invecis iat traballau inguni po agiumai unus doixi eventus, perou no fiat craru si is duus si connoscessint; issa creit ca no.[23][24]
  • Tou Thao at frecuentau s'acadèmia de politzia in su 2009 e est stètiu pigau a tempus prenu in su 2012, apustis de unu perìodu de inatividadi de duus annus.[25] In su 2017 Thao fiat stètiu imputau in una càusa po abusu de poderi, arresòlvia in bia stragiudiziali po 25 mila dollarus.[22]
  • Is àterus duus agentis presentis fiant Thomas Lanas e J. Alexander Kueng.[26]

Chèscias e rebèllias imbenientis

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Unu cuntestadori amostendi unu cartellu cun sa scrita "no potzu arrespirai", in riferimentu is ùrtimus fueddus de Floyd

Su vìdeu de s'arrestu de George Floyd est stètiu spainau in Internet intra su 25 e su 26 de maju 2020, causendi s'indinniatzioni de su sìndigu de Minneapolis Jacob Frey, chi at rechertu su lissentziamentu e sa denùnuzia immediaus de is cuàturu agentis interessaus in s'acuntessimentu.[27][28] S'eventu at fatu incumentzai is chèscias, in comintzu paxiosas, de sa populatzioni, afroamericana e no, de Minneapolis, apustis degeneradas in un'abolotu violentu.[29][30][31]

Is barricadas de su de tres distretus de politzia de Minneapolis abruxendi in s'interis de is chèscias po sa morti de George Floyd

Su spantu po s'acuntessimentu est bessiu a foras de sa metròpoli, fintzas a foras de is làcanas de su Minnesota etotu: sa presidenta de sa Càmara de is Arrapresentantis Nancy Pelosi e su guvernadori de su Minnesota Tim Walz ant etichetau sa morti de Floyd comenti a unu bocidroxu, mentris sa vice-presidenti de su Cunsillu Tzitadinu de Minneapolis Andrea Jenkins at connotu una discriminàntzia ratzista in s'eventu, arricendi s'amparu de su capu de sa politzia Medaria Arradondo.[32][33][34][35] Giornalis medas, me is Stadus Aunius e a foras, ant denuntziau s'abusu de poderi de Chauvin e is collegas suus.[36][37][38]

Protestas paxiosas in Ohio

Su 27 maju 2020 una manifestada in Los Angeles, organizada de su movimentu Black Lives Matter, at comemorau sa morti de Floyd.[39] Sa chèscia violenta s'est difùndia chitzi me is tzitadis de New York[40], Detroit[41], Los Angeles, Atlanta[42], Portland, Richmond, Oakland[43] e San Jose.[44][45]

Su 28 maju 2020 su guvernadori Walz at pediu s'interventu de sa Guàrdia Natzionali in sa tzitadi de Minneapolis po firmai sa violèntzia de is chèscias chi pesànt; su Presidenti de is Stadus Aunius Donald Trump at po custu permìtiu s'adunàntzia de 500 òminis aìnturu de sa metròpoli po assusegai s'abolotu.[46][47] Sa matessi dii s'est arregistrada sa primu vìtima, bocida de unu corfu de arma de fogu in una butega de imprendas; is cuntestadoris ant postu duncas fogu a sa sea de su de tres distretus de sa politzia de Minneapolis.[48][49]

Su 29 maju 2020 is mèdius de informatzioni ant sinnalau chi is autoridadis de Minneapolis ant pèrdiu su controllu de s'abolotu, cumprèndiu su de tres distretus de politzia.[50] In s'interis, Trump at annuntziau s'arribu de sa Guàrdia Natzionali a Minneapolis, critichendi s'operau de Frey, acusendi-ddu de farta de cumandu.[51][52]

Su 30 maju 2020 su presidenti Trump at pigau parti a is narìngius apitzus de s'orientamentu polìticu de is cuntestadoris, descriendi-ddus comenti membrus de is movimentus anàrchicus de manca e a is grupus antifa stadunidensus.[53][54] In s'interis, sa Guàrdia Natzionali at comunicau chi su nùmeru de òminis in su territòriu iat a essi pesau finas a 1700 unidadis, mentris su Majori Generali Jon Jensen at afirmau chi a custu nùmeru s'iant a essi sumaus unus àterus 2000 òminis de sa Guàrdia, passendi aici su prus nùmeru artu de tropas de sa Guàrdia mai adunadas in sa stòria de su Minnesota.[55]

Su 31 maju 2020 sa Guàrdia Natzionali de su Minnesota at annuntziau in su mangianu chi su nùmeru de sordaus in su territòriu iant a essi coladas de 4800 a 10800 unidadis.[56] In su merì ant sinnalau un'incidenti in su ponti de s'Interstate 35, ancora ocupau de unu grupu de prus de cincumilla manifestadoris, a pustis chi un'autocisterna iat intentau de passai a traessu de su pròpiu ponti.[57]

Imbìstigus e svilupus

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su sìndigu Frey e su comissàriu Arradondo ant de luegus decrarau chi sa manovra de arrestu fìsicu impreada de Chauvin fiat contra a sa lei, mancai is agentis matessi essint decrarau chi Floyd iat fatu resistèntzia a s'arrestu.[58] In curtzu s'est spainau su filmau de una telecàmera de guardiania chi amostat sa farsidadi de is decrarus de is cuàturu agentis de politzia, ca me is màginis Floyd est a s'imbessi collaborativu e no s'oponit a s'arrestu.[59] Apustis de su lissentziàmentu lestu de issus, Chauvin est stètiu arrestau comenti arresurtau de is imbìstigus de is autoridadis.[33][60][61]

Su 30 de maju 2020 est stètia publicada s'autopsia de su mèigu legali de s'Hennepin County Medical Center. Segundu issa, no ddoi funt sinnus de asfissia o agangadura fatalis po Floyd, ma ddoi funt evidèntzias de problemas de saludi de Floyd, comenti ipertensioni cardìaca e difetus de artèrias coronàrias, chi podint essi stètias agravadas de sa manova de Chauvin finas a un'efetu letali. Sa famìlia de Floyd at deretu pediu una segunda autopsia indipendenti.[62][63][64]

Su 30 maju 2020 Chauvin est stètiu acusau de bocidroxu de su de tres gradus.[65][66][67][68] Sa pròpiu dii unus cantu giornalis ant publicau sa noa de una possìbili tentada sua de suicìdiu, e duncas s'ex agenti est stètiu postu in cella de isulamentu cun guardiania vìdeu costanti e controllus de personi dònnia cuìndixi minutus.[69][70][71] Su 31 de maju Walz at decrarau de bolli afidai su manìgiu de s'imbìstigu, innantis assinniau a s'abogau de sa contea de Hennepin Mike Freeman, a su procuradori generali de su Minnesota Keith Ellison, chi at acetau s'incàrrigu.[72][73][74]

Su 1 de làmpadas, a s'acabu de s'autopsia privada bòfia de sa famìlia Floyd, cun s'amparu de is dotoris Michael Baden (universidadi de su Michigan) e Allecia Wilson, s'asfissia provocada de sa manovra de Chauvin, chi at blocau su flussu de sànguni po su cerbeddu in sa zona de su tzugu, est stètia stabilèssia comenti càusa de sa morti.[75][76][77][78] Su 4 de làmpadas, fintzas is ex agentis Thao, Lanas e Kueng funt stètius acriminaus e arrestaus cun s'acusa de bocidroxu de segundu gradu, mentris s'acusa de bocidroxu de su de tres gradus de Chauvin est bessida de segundu.[79][80] S'autopsia at fintzas amostau chi Floyd fiat malàdiu de COVID-19, ma asintomàticu.[81][82]

Chauvin est stètiu giuigau culpàbili de bocidroxu de segundu gradu su 20 de abrili 2021[83] e cundannau a 22 annus e mesu de presoni cun sentèntzia de làmpadas 2021[84].

Me is mèdias

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Ddoi at riferimentus a sa morti de Floyd me in sa pellìcula curtza Two Distant Strangers, bincidori de s'Oscar a su mègius curtzu in su 2021[85].

Riferimentus

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
  1. ↑ (IT) L'omicidio di George Floyd: un "moderno linciaggio" e una brutale eredità americana, in nationalgeographic.it, 9 làmpadas 2020. URL consultadu su 14 làmpadas 2020.
  2. ↑ 2.0 2.1 (EN) Video shows Minneapolis cop with knee on neck of motionless, moaning man who later died, in CBS News. URL consultadu su 30 maju 2020.
  3. ↑ Irene Soave, I 3 video chiave che raccontano la morte di George Floyd, in corriere.it, 30 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  4. ↑ Sky TG24, Usa, proteste per George Floyd: morto un ragazzo di 19 anni a Detroit, in tg24.sky.it. URL consultadu su 30 maju 2020.
  5. ↑ We shouldn't have to witness George Floyd's killing for it to spark outrage | Leah Green, in theguardian.com, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  6. ↑ (EN) The Editorial Board, Opinion | How the Supreme Court Lets Cops Get Away With Murder, in The New York Times, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  7. ↑ George Floyd's death shows exactly what police should not do, in washingtonpost.com.
  8. ↑ (EN) Heather Mac Donald, Opinion | The Myth of Systemic Police Racism, in Wall Street Journal, 2 làmpadas 2020. URL consultadu su 6 làmpadas 2020.
  9. ↑ (EN) Matt Furber, Audra D. S. Burch e Frances Robles, What Happened in the Chaotic Moments Before George Floyd Died, in The New York Times, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  10. ↑ (EN) Evan Hill, Ainara Tiefenthäler e Christiaan Triebert, 8 Minutes and 46 Seconds: How George Floyd Was Killed in Police Custody, in The New York Times, 31 maju 2020. URL consultadu su 2 làmpadas 2020.
  11. ↑ 11.0 11.1 11.2 11.3 (EN) The death of George Floyd: What video and other records show about his final minutes, in washingtonpost.com. URL consultadu su 2 làmpadas 2020.
  12. ↑ 12.0 12.1 (EN) Evan Hill, Ainara Tiefenthäler, Christiaan Triebert, 8 Minutes and 46 Seconds: How George Floyd Was Killed in Police Custody, in The New York Times, 31 maju 2020. URL consultadu su 2 làmpadas 2020.
  13. ↑ (EN) Minneapolis store owner explains why police were called on George Floyd. URL consultadu su 30 maju 2020.
  14. ↑ (EN) The last 30 minutes of George Floyd's life, in BBC News, 30 maju 2020. URL consultadu su 2 làmpadas 2020.
  15. ↑ Floyd was "non-responsive" for nearly 3 minutes before officer took knee off his neck, complaint says, in edition.cnn.com, 28 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  16. ↑ (EN) The New York Times, What We Know About the Death of George Floyd in Minneapolis, in The New York Times, 27 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  17. ↑ Video Of Fatal Arrest Shows Minneapolis Officer Kneeling On George Floyd's Neck For Several Minutes, in minnesota.cbslocal.com, 26 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  18. ↑ Adam Coleman, Yates football program mourns death of George Floyd, gifted athlete and 'ultimate people person', in houstonchronicle.com, 27 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  19. ↑ (EN) An athlete, friend and father - who was George Floyd?, in BBC, 31 maju 2020. URL consultadu su 10 làmpadas 2020.
  20. ↑ (EN) An athlete, a father, a 'beautiful spirit': George Floyd in his friends' words, in The Guardian, 29 maju 2020. URL consultadu su 10 làmpadas 2020.
  21. ↑ (EN) Erin Ailworth, Sadie Gurman and Ben Kesling, Minneapolis Police Station Set on Fire as George Floyd Protests Intensify, in Wall Street Journal, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  22. ↑ 22.0 22.1 What we know about Derek Chauvin and Tou Thao, two of the officers caught on tape in the death of George Floyd, in startribune.com. URL consultadu su 30 maju 2020.
  23. ↑ George Floyd, fired officer overlapped security shifts at south Minneapolis club, in kstp.com, 28 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020 (archiviadu dae s'url originale su 29 maju 2020).
  24. ↑ The Latest: US agency calls back drone it sent to Minnesota, in apnews.com, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  25. ↑ Ibrahim Hirsi, As Asian Minnesotans call for justice for George Floyd, some feel targeted for officer Thao’s role in death, in sahanjournal.com, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  26. ↑ 'This is the right call': Officers involved in fatal Minneapolis incident fired, mayor says, in kstp.com, 26 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020 (archiviadu dae s'url originale su 28 maju 2020).
  27. ↑ Ryan W. Miller, Jordan Culver, Grace Hauck and Tyler J. Davis, Minneapolis mayor wants officer charged; all 4 cops in George Floyd's death ID'd; GoFundMe page raises $123K: What we know, in usatoday.com. URL consultadu su 30 maju 2020.
  28. ↑ Ryan W. Miller, Jordan Culver, Grace Hauck and Tyler J. Davis, Minneapolis mayor wants officer charged; all 4 cops in George Floyd's death, in usatoday.com. URL consultadu su 28 maju 2020.
  29. ↑ Swift firings for Minneapolis officers in death of black man, in stripes.com. URL consultadu su 30 maju 2020 (archiviadu dae s'url originale su 7 làmpadas 2020).
  30. ↑ (EN) Protests Continue to Rage After Death of George Floyd, in The New York Times, 28 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  31. ↑ 'We Must Restore Peace': Minneapolis Burns During 2nd Night Of Protests Over George Floyd's Death, in minnesota.cbslocal.com, 28 maju 2020. URL consultadu su 28 maju 2020.
  32. ↑ Nancy Pelosi calls George Floyd’s death in police custody ‘an execution, a murder right before our very eyes’, in bostonglobe.com. URL consultadu su 29 maju 2020.
  33. ↑ 33.0 33.1 Dakin Andone, Sara Sidner, Faith Karimi, Minneapolis ex-officer who knelt on George Floyd's neck is in state custody, in cnn.com. URL consultadu su 29 maju 2020.
  34. ↑ Minneapolis official sings Amazing Grace in powerful tribute to George Floyd, in independent.co.uk, 28 maju 2020. URL consultadu su 28 maju 2020.
  35. ↑ (EN) Matt Furber, John Eligon e Audra D. S. Burch, Minneapolis Police, Long Accused of Racism, Face Wrath of Wounded City, in The New York Times, 27 maju 2020. URL consultadu su 28 maju 2020.
  36. ↑ George Floyd’s Death and the Long History of Racism in Minneapolis, in time.com. URL consultadu su 28 maju 2020.
  37. ↑ Louis Casiano, Minneapolis councilwoman: After George Floyd's death, racism should be declared a 'public health issue', in foxnews.com, 28 maju 2020. URL consultadu su 28 maju 2020.
  38. ↑ Alessio Marchionna, La morte di George Floyd riaccende il dibattito sul razzismo, in internazionale.it, 27 maju 2020. URL consultadu su 28 maju 2020.
  39. ↑ Photos: Huge L.A. crowds protest George Floyd’s death, blocking the 101, in latimes.com, 28 maju 2020. URL consultadu su 28 maju 2020.
  40. ↑ RIOTS: More violence in New York City over George Floyd death, in fox5ny.com, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  41. ↑ (EN) Rozina Sabur, Ben Riley-Smith e Josh White, Minneapolis riots: Violence erupts across the US over death of George Floyd, in The Telegraph, 30 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  42. ↑ Protests erupt across US over George Floyd’s death: Demonstrators in Atlanta set police car on fire, vandalize CNN HQ; protesters in Brooklyn skirmish with officers, in chicagotribune.com. URL consultadu su 30 maju 2020.
  43. ↑ https://www.theguardian.com/us-news/2020/may/30/oakland-courthouse-shooting-george-floyd-protest
  44. ↑ (EN) George Floyd Updates: ‘Absolute Chaos’ in Minneapolis as Protests Grow Across U.S., in The New York Times, 30 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  45. ↑ Alasdair Sandford, George Floyd: riots flare in US cities despite police murder charge, in euronews.com, 30 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  46. ↑ Minnesota governor activates National Guard as upheaval continues in Twin Cities, in washingtonpost.com.
  47. ↑ Minneapolis, afroamericano ucciso: arrestato il poliziotto. E arriva la guardia nazionale, in repubblica.it, 29 maju 2020. URL consultadu su 29 maju 2020.
  48. ↑ George Floyd protesters set Minneapolis police station on fire; National Guard called in, in latimes.com, 28 maju 2020. URL consultadu su 29 maju 2020.
  49. ↑ Ashley Collman, A man was shot dead outside a Minneapolis pawn shop on the 2nd night of violent protests over George Floyd's death, in insider.com. URL consultadu su 29 maju 2020.
  50. ↑ Minneapolis Police 3rd Precinct on fire. 'Police presence has gone to zero,' says CNN's Sara Sidner - CNN Video. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  51. ↑ Trump blasts 'very weak' Mayor Jacob Frey on Twitter; next tweet about Minneapolis protest earns 'public interest' notice, in startribune.com. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  52. ↑ Minneapolis Mayor Blasts Trump's 'Weakness' After President Criticized 'Total Lack of Leadership', in people.com. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  53. ↑ Outsiders, extremists are among those fomenting violence in Twin Cities, in mprnews.org. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  54. ↑ La protesta infiamma gli Usa, a Detroit spari sui manifestanti, morto 19enne. Casa Bianca assediata, Trump: “Se entrano, accolti da cani feroci e armi”, in ilsecoloxix.it, 30 maju 2020. URL consultadu su 1º làmpadas 2020 (archiviadu dae s'url originale s'8 làmpadas 2020).
  55. ↑ Ben Westcott, Brett McKeehan, Laura Smith-Spark, Fernando Alfonso III, Amir Vera e Daniella Diaz, Minnesota will have 2,500 National Guard personnel deployed by noon today, official says, in edition.cnn.com, 30 maju 2020. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  56. ↑ 2d ago / 3:22 AM UTC, Minnesota National Guard says up to 10,800 troops will be deployed, in nbcnews.com. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  57. ↑ Tanker Truck Drives Into Minneapolis George Floyd Protesters On I-35W Bridge; Driver In Custody, in minnesota.cbslocal.com, 31 maju 2020. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  58. ↑ Ray Sanchez, Joe Sutton, Artemis Moshtaghian, 4 Minneapolis cops fired after video shows one kneeling on neck of black man who later died, in cnn.com. URL consultadu su 28 maju 2020.
  59. ↑ Dakin Andone, Surveillance video does not support police claims that George Floyd resisted arrest, in cnn.com. URL consultadu su 28 maju 2020.
  60. ↑ (EN) Kenya Evelyn, FBI investigates death of black man after footage shows officer kneeling on his neck, in The Guardian, 27 maju 2020. URL consultadu su 28 maju 2020.
  61. ↑ Derek Chauvin in custody; other former officers lay low, in startribune.com. URL consultadu su 30 maju 2020.
  62. ↑ George Floyd Autopsy States Underlying Health Conditions 'Likely Contributed to His Death', in complex.com. URL consultadu su 30 maju 2020 (archiviadu dae s'url originale su 4 làmpadas 2020).
  63. ↑ (EN) Neil MacFarquhar, In George Floyd’s Death, a Police Technique Results in a Too-Familiar Tragedy, in The New York Times, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  64. ↑ George Floyd autopsy reveals brutal restraint by cops 'contributed to his death', authorities say, in the-sun.com, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  65. ↑ (EN) Police officer filmed kneeling on George Floyd's neck charged with murder, in The Guardian, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  66. ↑ Nicole Chavez CNN, A look at why ex-police officer Derek Chauvin is charged with third-degree murder, in cnn.com. URL consultadu su 30 maju 2020.
  67. ↑ (EN) Sarah Mervosh e Nicholas Bogel-Burroughs, Why Derek Chauvin Was Charged With Third-Degree Murder, in The New York Times, 29 maju 2020. URL consultadu su 30 maju 2020.
  68. ↑ A. B. C. News, Wife of Derek Chauvin, officer charged with murder in George Floyd's death, files for divorce, in abcnews.go.com. URL consultadu su 30 maju 2020.
  69. ↑ George Floyd's Alleged Murderer, Derek Chauvin, Effectively on Suicide Watch, in tmz.com. URL consultadu su 31 maju 2020.
  70. ↑ George Floyd cop Derek Chauvin 'effectively on suicide watch' in isolated cell, in the-sun.com, 30 maju 2020. URL consultadu su 31 maju 2020.
  71. ↑ Frances Mulraney, White cop charged with murdering George Floyd is on 'suicide watch', in dailymail.co.uk, 31 maju 2020. URL consultadu su 31 maju 2020.
  72. ↑ Minnesota Attorney General Keith Ellison to lead any prosecutions into George Floyd's death, in cbsnews.com. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  73. ↑ Andrew O'Reilly, Minnesota Attorney General Keith Ellison will lead prosecution in George Floyd case, governor says, in foxnews.com, 31 maju 2020. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  74. ↑ (EN) Walz: Minnesota attorney general to take lead in Floyd case, in startribune.com. URL consultadu su 1º làmpadas 2020 (archiviadu dae s'url originale su 4 làmpadas 2020).
  75. ↑ A. B. C. News, Independent autopsy finds George Floyd died of asphyxia, in abcnews.go.com. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  76. ↑ Amir Vera, Independent autopsy finds George Floyd's death a homicide due to 'asphyxiation from sustained pressure', in cnn.com. URL consultadu su 1 làmpadas 2020.
  77. ↑ Lorenzo Reyes and Trevor Hughes, George Floyd died from 'asphyxiation from sustained pressure,' independent autopsy says, in usatoday.com. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  78. ↑ (EN) Live Updates on George Floyd Protests: Asphyxia Caused Floyd’s Death, Private Autopsy Finds, in The New York Times, 1º làmpadas 2020. URL consultadu su 1º làmpadas 2020.
  79. ↑ (EN) Josh Campbell, Sara Sidner and Eric Levenson, All four former officers involved in George Floyd's killing now face charges, in cnn.com. URL consultadu su 4 làmpadas 2020.
  80. ↑ New charges against former Minneapolis police officers detail George Floyd's last moments, in latimes.com, 3 làmpadas 2020. URL consultadu su 4 làmpadas 2020.
  81. ↑ L’autopsia di George Floyd: positivo al coronavirus ma asintomatico, in lastampa.it, 4 làmpadas 2020. URL consultadu su 4 làmpadas 2020 (archiviadu dae s'url originale su 5 làmpadas 2020).
  82. ↑ "George Floyd era positivo al coronavirus", in tgcom24.mediaset.it. URL consultadu su 4 làmpadas 2020.
  83. ↑ (EN) Mike Hayes, Melissa Macaya, Melissa Mahtani, Meg Wagner, Veronica Rocha and Joshua Berlinger, CNN, April 20,2021 Derek Chauvin trial verdict, in CNN, 20 abrile 2021. URL consultadu su 3 santugaine 2021.
  84. ↑ (IT) Derek Chauvin è stato condannato a 22 anni e mezzo di carcere per la morte di George Floyd, in Il Post, 25 làmpadas 2021. URL consultadu su 3 santugaine 2021.
  85. ↑ (EN) Degen Pener, Degen Pener, Behind the Scenes of New Short Film, ‘Two Distant Strangers,’ About Police Killings in America, in The Hollywood Reporter, 19 ghennàrgiu 2021. URL consultadu su 10 trìulas 2021.

Wikimedaglia
Wikimedaglia
Custu est unu de sos artìculos de su mese, est a nàrrere unu de sos mègius artìculos creados e postos in sa pàgina printzipale dae sa comunidade, chi l'at isseberadu pro su mese de santugaine/ledàmene de su 2021

Candidados pro sos meses benidores

Totu sos artìculos de su mese

Bogadu dae "https://sc.wikipedia.org/w/index.php?title=Morti_de_George_Floyd&oldid=184614"