Montes Carpatzos
Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
Coordinadas: 47°00′N 25°30′E / 47°N 25.5°E
| Montes Carpatzos | |
|---|---|
 Foto satellitare | |
| Posidura | Europa |
| Caraterìsticas | |
| Longària | 1.500 km2 |
| Ladiore | 500 km |
| Superfìtzie | 190.000 km2 |
| Artària màssima | Gerlachovský štít 2.655 m.s.l.m. |
Is montes Carpatzos o simpremente Carpatzos (in cecu, polonesu e islovacu: Karpaty; in ungheresu: Kárpátok; in rumenu: Carpați; in serbu: Карпати o Karpati; in ucrainu: Карпати, Karpaty; in tedescu Karpaten)[1] sunt unu sistema montosu de s'Europa orientale chi format unu arcu mannu de 1500 km de longària e unos 150 km de ladiore mèdiu, a longu a longu de is fronteras de Àustria, Repùblica Ceca, Islovàchia, Polònia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Sèrbia e norte de Ungheria, cosa chi nde faghet sa segunda cadena de montes prus longa de Europa a pustis de sos Alpes iscandìnavos, (chi lompent a 1700 km). In is Carpatzos s'agatant is populatziones europeas prus mannas de ursu murinu, lupu europeu, camussa e lintze, cun sa cuntzentratzione prus manna in Romania,[2][3][4][5] e prus de su tres unu de totu sas ispètzies de prantas de Europa.[6] Is Carpatzos cuntzentrat fintzas abbas termales e minerales. Sa Romania tenet su tres unu de su totale europeu de custas abbas[7][8] e est su segundu paisu cun superfìtzie prus manna de padentes vìrgines de su continente a pustis de sa Rùssia, cun 250 000 ètaros (65%), de is cales sa majoria s'agatat in is Carpatzos.[9]
Su sistema montosu est formadu dae serras chi formant un'arcu dae sa Repùblica Ceca (3%) in su nord-ovest cara a Islovàchia (17%), Polònia (10%), Ungheria (4%) e Ucraina (11%) fintzas a sa Romania (53%) in s'estu e a is Ghennas de Ferru (in rumenu Porţile de Fier) in su Danùbiu intre Romania e Sèrbia (2%) in su sud. Sa serra prus arta de is Carpatzos est sa de is montes Tatra, a sa frontera intre Polònia e Islovàchia, ue su pitzu prus artu propassat is 2600 metros. Su segundu pitzu prus artu s'agatat in is Carpatzos orientales rumenos, su monte Moldoveanu (2.544 m s.l.m.).
Is Carpatzos sunt normalmente divididos in tres partes printzipales: is Carpatzos otzidentales (Repùblica Ceca, Polònia e Islovàchia), is tzentrales (sud-est de Polònia, estu de Islovàchia, Ucraina e Romania) e sos orientales (Romania e Sèrbia).[10] Is tzitades prus de importu de is Carpatzos sunt Bratislava e Košice, in Islovàchia; Cracòvia in Polònia; Cluj-Napoca, Sibiu e Braşov in Romania; Miskolc in Ungheria.
Riferimentos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- ↑ (EN) Carpathian Mountains, in stringfixer.com. URL consultadu su 1º freàrgiu 2022 (archiviadu dae s'url originale su 1º freàrgiu 2022).
- ↑ (DE) Braunbär (Ursus arctos), in ffh-anhang4.bfn.de.
- ↑ (EN) Valeria Salvatori, John D C Linnell, Report on the Conservation Status and Threats for Wolf (Canis lupus) in Europe, in researchgate.net.
- ↑ (EN) Southern Carpathian, in rewildingeurope.com.
- ↑ (EN) Return of the missing Lynx, in rewildingeurope.com.
- ↑ (EN) Carpathian Montane Forests, in oneearth.org.
- ↑ (RO) Bucureşti, staţiune balneară – o glumă bună?, in capital.ro. URL consultadu su 1º freàrgiu 2022 (archiviadu dae s'url originale su 14 martzu 2012).
- ↑ (RO) REPORTAJUL SAPTAMANII/ Ruinele de la Baile Herculane si Borsec nu mai au nimic de oferit, in zf.ro.
- ↑ (RO) Salvaţi pădurile virgine!, in jurnalul.ro. URL consultadu su 1º freàrgiu 2022 (archiviadu dae s'url originale su 27 santugaine 2011).
- ↑ (EN) Carpathian Heritage Society - THE CARPATHIAN MOUNTAINS, in carpathians.pl. URL consultadu su 1º freàrgiu 2022 (archiviadu dae s'url originale su 6 abrile 2010).
Àteros progetos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine] |
Wikimedia Commons tenet files chi ligant a: Montes Carpatzos |