Marchesadu de Aristanis

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Istema aràldicu de su marchesadu de Aristanis

Su marchesadu de Aristanis fiat unu fèudu costituidu de sa corona catalanu-aragonesa in su 1411, cun s'arruta de su giuigadu de Arborea e sa cunchista de sa Sardigna. At tentu durada fintzas a derrota de is sardos in sa batalla de Macumere de su 1478.

A sa morte de Marianu V in su 1407 (chi fiat fìgiu segundu de Elianora de Arborea) fiat Guglielmu III de Narbona chi, pro deretu podiat pretendere de èssere re. Est a issu chi si depet sa derrota de su 1409 in sa batalla de Seddori e àteras sighidas in is annos afatantes.

In su 1420, sende chi fiat seguru de non resissire a mantènnere su poderiu subra s'ìsula, aiat bèndidu is deretos suos comente soberanu pro 100.000 fiorinos de oru a sa Corona de Aragona, chi aiat fatu de sa Sardigna territòriu suo, foras pro una zona limitada in is intòrinos de Aristanis lassada in cuntzessione comente fèudu.

S'assignamentu fiat dadu impare a sa contea de sa Costera a Lenardu Cubeddu, chi fiat de iscratza dereta in lìnia mascra de su giuighe de Arbarea Ugone II (1321-1336).[1]

S'ùrtimu marchesu e conte suo est istadu Lenardu de Alagon (1436-1494).

Territòrios de su marchesadu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su marchesadu fiat cumpostu de sa parte prus fèrtile e de importu de s'antigu giuigadu, chi beniat a èssere sa de is Campidanos Majore (o de Crabas), de Simaghis e de Milis, sa curadoria de Bonùrtzuli, sa contea de Costera (cun su casteddu), e sa tzitade murada de Aristanis (28 turres, tres portales, 2,007 km de rodeu e su palatzu giuigale chi aiat pois pigadu nòmine de de su marchesu), su gulfu (cun is ìsulas de Malu 'Entu e Su Cadelanu e totu sa costera de su Sinnis.[2]

Marchesos de Aristanis e contes de Sa Costera[3][modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Tìtulu Nùmene De A su Cojadu a
1 Marchesu e Conte Lenardu I de Serra-Cubeddu 1410 1427 Chìriga Deyana
2 Marchesu e Conte Antoni I de Serra-Cubeddu 1427 1455 Elianora Folch de Cardona
3 Marchesu e Conte Sarbadore I de Serra-Cubeddu 1455 1470 Cadalina Centelles de Oliva
4 Marchesu e Conte Lenardu II de Serra-Cubeddu-Alagon 1470 1478 Maria Linan de Morillo

Is Cubeddos e istòria de su marchesadu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su sambenadu Cubello - chi est istadu sardizadu in Cubeddu - est in die de oe galu ispaniadu in sa Sardigna tzentru-setentrionale, ma si nd'agatat unu brancu fintzas in Casteddu: diat dèpere dependere de su minguante de cuba (s'ischivedda pro sa incubadura).
Cubello, Cupello, Cubeddu: "cubeddu o cubedda", naradu fintzas cubidìna, benit de cuba o cupa , chi benit de su latinu cupa. Cubone o cupone" è su nòmine de sa cubidina manna o sa carrada cun unu fundu solu pro s'incubadura se su mustu.
Oe galu su sambenadu de Cubeddu s'agatat in 133 comunos italianos (de chi 56 in Sardigna e is àteros de orìgine sarda). Cubello, imbetzes, non s'agatat prus in s'ìsula, ma in 33 comunos de àteras regiones. Is Cubeddu sunt ammentuados in documentas sardas antigas de s'edade de mesu.[4]

Costanza Cubello, fìgia de su nòbile ispagnolu Cubèl de Valencia e de un'aristocràtica sarda de iscratza Deyana, aiat cojadu a manu de sa metade de su 1300, su donnikellu (tìtulu dadu a is prìntzipes de sa famìllia giuigale) Sarbadore d'Arbarea, erederi de Nicola, cadetu de Ugone II d'Arbarea e de Beneita, de chie aiat tentu tres fìgios, chi aiant assuntadu su patronìmicu de is Cubeddos, intre chie Lenardu I, primu marchesu benidore de Aristanis, e Niculina.
Fintzas s'istòricu tataresu Giovanni Francesco Fara (1543-1591) aiat regordadu Lenardu e su fìgiu Antoni in su "De rebus Sardois II".[5]

Is Cubeddos sunt fentomados in is condaghes (documentas giuigales o registros amministratìvos, iscritos in is monastèrios), custu cunfermat canto naradu subra s'orìgine de su sambenadu. Cubeddu est sa versione sarda de Cubello, est cumparsu in su 1388 intre de is firmatàrios de sa paghe de Elianora d'Arbarea: Cupello Joanne, ville Terranova.
Is Cubeddus si sunt ammortiados duncas, in su 1470, cun su marchesu Sarbadore: pro pesada de mama ant sighidu peri medas fìgios de su nebode Lenardu de Alagon e de sa tziedda Niculina (Sa Trilla e De Ribelles), movidos in Ispagna e, oe, solos biventes de pesada de is giuighes d'Arborea.

Is Cubeddos aiant arrimadu s'istema issoro de orìgine pro adotare su de is giuighes d'Arborea (s'àrbure irraighinadu), chi fiat de grandesa majore, aunidu a is palos aragonesos e a is ses bòciuas de is Alagon, chi bi aiat fatu azunghere Lenardu II.[6]

Lenardu I (Aristanis, 1362 - Aristanis, 9 de onniasantu 1427)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Fiat nàschidu in Aristanis de Sarbadore de Serra-Bas, nebode de su giuighe de Arbarea Marianu IV, e de Costantza Cubeddu, de una famìllia rica de su logu. Aiat isceberadu pro issu e is fìgios de usare su sambenadu de sa mama e in su 1407 aiat pigadu s'incàrrigu de podestade de su cabulogu de su marchesadu.

Fiat su ligamine in lìnia màscrina prus custrintu a su soberanu arbaresu: fiat cun issu etotu chi su re cadalanu Martine I de Aragona aiat acordadu pro agatare determinu a sa gherra chi si fiat cumbatende. Ma is sardos aiant preferidu Guglielmu III de Narbona, nebode de Beatritza de Arbarea, sorre de Elianora de Arbarea.

Cuntantu de custu, a pustis de sa batalla chi fiat acuntèssida su 26 de làmpadas 1409 a curtzu de Seddori, su visconte de Narbona si fiat agatadu custrintu a si nche torrare a retirare in terra frantzesa, de in ue beniat, lassende in Aristanis Lenardu Cubeddu, che logutenente.
Is aragonesos, però, non cheriant ocupare Aristanis. Sa perrica aiat agatadu determinu su 29 de martzu 1411 in sa crèsia de Santu Martine. Su tratadu istabiliat sa fine de su giuigadu de Arbarea ma Aristanis, cun is curadorias de is campidanos (Majore, Milis e Simaghis) e sa contea de Sa Costera, beniant assignados a Cubeddu chi assuntaiat tìtulu ereditàriu de marchesu e conte, cun matessis mandos de is soberanos antigos, impare a pagamentu de 30.000 fiorinos de oru e imposta pro annu de 800.[7]

Guglielmu III de Narbona fiat pois torradu in Sardigna, ma aiat dèpidu renuntziare a is deretos suos. Lenardu, fraitzosu, fiat abbaidadu de ogru bonu de is res aragonesos Ferdinandu I e Alfonsu V su Mannànimu e, mancari tenneret bàrios imputos de traitorias e bochiduras, aiat ammanniadu su territòriu de su marchesadu e nde podiat godire bivende in su palatzu giuigale de Aristanis e in su de Costera, cun sa mugere Chìriga Dejana e is fìgios Antoni, Sarbadore e Beneita.

Fiat mortu a edade de 65 annos, su 9 de onniasantu 1427 e si podet pentzare chi siat istadu interradu in sa seu de Aristanis, in sa capedda de Santu Bàrtolu, segundu voluntade de testamentu de su nannai Ugone II de Arbarea.[8]

Antoni I (Aristanis, 1396 - Aristanis, 1455)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In su 1411, annu de s'acòrdiu de Santu Martine (chi aboliat su tìtulu de giuighe e a sa fine de su rennu), Antoni teniat petzi bindighi annos, ma a fiàntzia de sa cumpridura de is òbligos impostos, diat dèpere partire a Bartzellona che ostàgiu: tenende issu imbrùciu, fiat partidu in logu suo su frade minore Sarbadore. Antoni, una borta sanadu, at a partire pagu tempus a pustis a manu de sa tzitade, in ue at a cussighire formatzione bona a sa corte de Ferdinadu I, faghende·sì amigu de su printzipe ereditàriu e soberanu benidore Alfonsu V su mannànimu. In su 1451 su re dd'aiat fatu cojare cun Elianora Folch de Cardona, de famìllia locale istimada.[9]

In su 1427 su babu Lenardu fiat mortu e issu ddi fiat sutzèdidu a marchesu. Sa situatzione polìticu-econòmica non fiat simpre, is sardos fiant inchietos, ma sa richesa e su podere de Antoni ddu faghiat pàrrere in fache a su re unu alliadu prus chi non vassallu.

Su marchesu aiat dimustradu de èssere fidadu pro sa corona aragonesa e aiat collaboradu de gana in is perricas cun sa Sitzìlia e sa Repùblica de Gènova: Alfonsu V, chi ddi fiat reconnoschente, aiat tando permìtidu sa sutzessione de su marchsadu fintzas pro sa lìnia feminina.[10]

Sa situatzione de sa Sardigna fiat prus apaghiada a segus de sa bogada de is Dòrias, ma aprofetande de s'ausèntzia de su re, is funtzionàrios règios abusaiant de is pòderes chi teniant pro tassare su pobulu chi nde fiat apuridu. Su marchesu si fiat duncas inditziadu a su soberanu e dd'aiat cumbintu a ammonestare s'istamentu militare, e is cunditziones de is sùdditos fiat ammelloradas deaderus.

Fiudu e chentza de fìgios, Antoni Cubeddu fiat mortu a s'edade de 59 annos in Aristanis: prantu meda de su pobulu, ddi sutzediat su frade minore Sarbadore.[11]

Sarbadore I (Aristanis, 1398 - Aristanis, 1470)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sarbadore aiat retzidu educatzione in sa corte de Ferdinandu I de Aragona. Fiat a coa istadu serbidore fedele, pro is iscòpos militares de su soberanu afatante Alfonso V: aiat piagadu parte difatis a is campagnas contra sa Castìllia, sa Sitzìlia e s'ìsula tunisina de Gerba.
S'assìtiu de Gaeta e sa batalla navale de Ponza (1435), fiant però costadas caras a issu e a su re, fatos presonieris de Genova. Liberadu, Sarbadore fiat torradu in Sardigna pro si dedicare a is affàrios de su marchesadu.[12]

Su marchesu si dedicaiat meda a faghere mannu patrimòniu de bincas: aiat difatis bèndidu a su frade Antoni sa parte sua de eredidade chi dd'ispetaiat de su babu pro 1000 fiorinos, assumaiat benes chi aparteniant a sa mama e sa mugere Cadalina Centelles, aiat retzidu donatziones mannas de su re e si fiat duncas fatu unu de is prus ricos e influentes feudatàrios de s'ìsula.

Fiat mortu chentza de erederis deretos a s'edade de 72 annos, mannu meda pro cussos tempos, a pustis de àere nominadu che sutzessore (meda cuntierradu) su nebode Lenardu de Alagon, fìgiu de sa sorre Beneita e de su connadu Artaldo.[13][14]

Is Alagon e Lenardu II (Aristanis, 1436 - Xàtiva, 1494)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Lenardu de Alagon fiat fìgiu de Beneita Cubeddu, sorre de is marchesos Antoni e Sarbadore, e de Artaldo, sennore de is biddas aragonesas de Pina de Ebro e Sástago. Isposaiat a 15 annos, su 22 de ghennàrgiu 1451, in Zaragoza, cun sa nòbile Maria de Morillo i Lenan, de chie diat pois tènnere ses pipios.

Cun sa morte de su babu fiat sighidu issu a su cumandu de su fèudu cadalanu de Almuniente. Sa vida sua fiat però mudada de bellu nou in su beranu de su 1470, cun s'eredidade de su marchesadu de Aristanis e de sa contea de Costera de su tzieddu Sarbadore Cubeddu, frade de sa mama e mortu chentza de fìgios.[15]

Is Alagon fiant intre de is iscratzas prus antigas e fentomadas de Aragona e fiant sa segunda prus fentomada iscratza de is oto Grandes Casas de su rennu, in antis de issos petzi is Villahermosa-Ribagorza.
I fìgios legìtimos de Lenardu e de Maria fiant: Artaldo (+1478), Giuanne, Antoni, Sarbadore, Elianora e Maria: de pesada issoro bènint is atuales esponentes de sa famillia e sa lìnia de Biddesorris.[16]

Sa sutzessione de Lenardu, chi teniat tando 34 annos, fiat cun totus is fortzas cuntierrada de su visurrei de Sardigna, su parente suo Nicolau Carròs chi punnaiat a tènnere su feudu pro issu etotu. Lenardu no aiat pèrmitidu pois a sa fìgia Elianora de si cojare cun Dalmazo, rimpuddu de Nicolau: sa perrica intre de is duos si fiat tando agrabiada fintzas de prus e Carròs aiat chircadu de ocupare Aristanis, ma fiat derrotadu in sa batalla de Uras su 14 de abrile 1470.

Su re Giuanne II aiat tentadu de interbènnere pro favorèssere s'acabu de is brigas recumandende a Carròs de non impedumare is imbassadores de Lenardu, deretos a Bartzellona pro otènnere sa de su re is deretos feudales. Cuasta borta fiat Alagon chi non cheriat sa paghe: aiat ocupadu is casteddos de Monreale e de Seddori, aiat postu Casteddu suta de assìtiu e furriadu una perrica dinàstica familliare in una gherra contra s'Aragona, pesende·si a defendidore de is deretos de is sardos de torrare a tènnere s'indipendèntzia, pro faghere torrare a bivere is iscioros de su giuigadu de Arborea.
In su nadale 1472[17] su re s'ammanitzaiat duncas a cumbàtere is rempellos e isceti s'intrusida de su re de Napoli Ferdinandu I aiat permìtidu de agatare acòrdiu. A Lenardu fiant reconnòschidos totu is deretos de is abos e su mandu de non si dèpere incurbare a su visurrei.

Sa paghe non fiat però respetada, prus a totu de parte de Carròs, aiant torradu duncas a comintzare is gherras. Su soberanu aiat invitadu is funtzionàrios a acabare is cumbatimentos e Alagon a dare una summa abatada comente pagamenta feudale. Is alagon no aiat però tzèdidu e su re aragonesu, in su 1477 ddos aiat decrarados rempellos e cundennados a morte, iscecutende su fèudu e su patrimòniu. Sa gherra aiat sighidu fintzas a su 19 de maju 1478, cando is aragonesos aiant salargiadu is Alagon in sa batalla de Macumere.

Is rempellos si fiant pois imbaracados in una nave chi, a causa de una traitoria ddos aiat ciùghidos a Bartzellona. De in ie fiat impresonados in su casteddu de Valencia de Xàtiva.[18]Lenardu fiat mortu, a s'edade de 58 annos, in sa fortalesa e interradu in su campu santu de su logu.[19]

Su tentativu de Lenardu de Alagon fiat s'ùrtimu chi diat pòdere torrare s'indipendèntzia a sa Sardigna, chi fiat imbetzes abadinada pro 300 annos a s'Ispagna, poi pro pagus tempus a s'Àustria e a coa a is Savojas.

In su 1478, cun sa derrota de Alagon, su tìtulu de marchesu e Aristanis fiat assuntadu de Giuanne II d'Aragona. S'atuale re de Ispagna sighit a ddu mantènnere.[20]

Notas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. Giudicato di Arborea e Marchesato di Oristano, p. 29
  2. Floris, p. 164
  3. Carta Raspi, La Sardegna..., pp. 276-278
  4. Tola, p. 255
  5. Fara, p. 40
  6. Cuccu, p. 225
  7. Cioppi, p. 121
  8. Putzulu, voce Cubello Leonardo,
  9. Cuccu, p. 230
  10. Putzulu, boghe Antonio Cubello
  11. Carta Raspi, Storia.., p. 270
  12. Putzulu, boghe Salvatore Cubello
  13. Satta-Branca, p. 150
  14. Putzulu, boghe Salvatore Cubello
  15. Boscolo, boghe Leonardo Alagon
  16. Carboni, p. 90
  17. Boscolo, boghe Leonardo Alagon
  18. Carboni, La battaglia.., p. 39
  19. Carboni, Leonardo..., p. 80
  20. Scarpa Senes, p. 78

Bibliografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • AA. VV., Giudicato di Arborea e Marchesato di Oristano, Aristanis 2000.
  • G. Boassa, Due battaglie che cambiarono il destino della Sardegna, Mògoru 2012.
  • A. Boscolo, Leonardo Alagon, <Dizionario Biografico degli Italiani>, vol. I, Roma 1960.
  • R. Carta Raspi, La Sardegna nell'alto Medioevo, Casteddu 1935.
  • Id., Storia della Sardegna, Milano 1974.
  • F. Cuccu, La Città dei Giudici, I, pp.225-241, Aristanis 1996.
  • P. Carboni, La battaglia di Macomer, Tàtari 2013.
  • Id., Leonardo Alagon, I-II, Tàtari 2013.
  • A. Cioppi, Battaglie e protagonisti della Sardegna medievale, Casteddu 2008.
  • G.F. Fara, De Rebus Sardois II, Tàtari 1992.
  • F. Floris, Feudi e feudatari in Sardegna, pp. 164-167, ed. Della Torre, Casteddu 1996.
  • G. Proto Arca Sardo, De bello et interitu Marchionis Oristanei, Casteddu 2003.
  • E. Putzulu, Cubello Leonardo, <Dizionario Biografico degli Italiani>, vol. 31, Roma 1985.
  • C. Sarthou Carreres, El castillo di Jàtiva y sus històricos prisioneros, Valencia 1951.
  • A. Satta-Branca, La Sardegna attraverso i secoli, Casteddu 1966.
  • M. Scarpa Senes, La guerra e la disfatta del Marchese di Oristano dal manoscritto di G. Proto Arca, Casteddu 1997.
  • G. Serra, Villasor, Patiolla 1995.
  • P. Tola, Dizionario biografico degli uomini illustri di Sardegna, I, pp.58-68 (Alagon), pp.255-259 (Cubello), Torino 1837/1838.

Artìculos ligados[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]