Jump to content

Mississippi (istadu)

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.

Coordinadas: 33°N 90°W / 33°N 90°W33; -90


Artìculu in LSC

Inditadu in ruju s'istadu de Mississippi in sos Istados Unidos
Bandera de su Mississippi

Su Mississippi (/ˌmɪsɨˈsɪpi/) est unu istadu federadu de sos Istados Unidos de America chi s'agatat in sa regione de is Istados Unidos de Sud. Sa capitale e prus manna tzitade est Jackson, chi tenet unos 175.000 abitantes.

Su Mississippi pigat làcana a su Nord cun s'istadu federadu de Tennessee, a s'Est cun su de Alabama, a s'Ovest e Sud-Ovest cun sa Louisiana, a s'Ovest peri frùmene Mississippi cun s'Arkansas. In su sud tenet bessida a mare in su Gulfu de Messicu.

Su nòmene de s'istadu benet de su frùmene Mississippi, chi bi colat in sa parte de Ovest. Su faeddu Mississippi dependet de sa limba Ojibwe, in ue misi-ziibi cheret nàrrere Grandu Frùmene.

Su Mississippi est s'istadu de 32 in istérrida e su de 31 pro populatzione in sos USA. A suta de medas bisuras, comente sanidade, livellu de educatzione e richesa produida s'agatat in fundu a sa classifica natzionale.

S'istadu est meda ricu de padentes, francu su delta de su Mississippi, chi fiat isbuscadu in su seculu XIX pro pònnere cultibos de cotone. Est leader in s'allevamentu e cummèrtziu de pische-gatu.

Su Mississippi tenet unu clima sub-tropicale, cun temperaduras mèdias de unos 27°C in istade e de unos 9°C in ierru. A s'agabu de s'istade e in atòngiu b'est riscu de araganos, chi ferrent prusatotu sa parte meridionale de s'istadu.

Fintzas a su 1930 sa majoria de is bividores in Mississippi fiat de etnia afro-americana. In sa prima metade de su seculu XX manna parte de sa populatzione niedda est emigrada in is istados de su Nord, in ue podiant tènnere prus possibilidades. In die de oe su 37% de is abitantes est nieddu, ma sa majoria de sa populatzione tenet antepassados chi fiant iscravos betidos de s'Africa. B'at fintzas chi tenet orìgines de nativos americanos.

Su Mississippi controit sos cògios omosessuales e non reconnoschet ne sos de is àteros istados federados ne sos de foras.

Est s'istadu prus cunserbadore e pòburu de sos Istados Unidos.