Michigan

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Coordinatas: 44°20′24″N 85°34′48″W / 44.34°N 85.58°W44.34; -85.58

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Inditadu in ruju s'istadu de su Michigan in is Istados Unidos
Bandera de su Michigan

Su Michigan ([ˈmɪʃɨɡən]) est unu istadu federadu de su Nord de sos Istados Unidos chi s'agatat in sa regione de is Lagos Mannos.

Su nòmene benit de su Lagu Michigan, chi ddu pigat de unu acontzu frantzesu de su faeddu mishigamaa, chi in limba Ojibwe cheret nàrrere "Abba Manna". Sa capitale est Lansing e sa tzitade prus manna Detroit.

Tenet lacana in su Sud cun Ohio e Indiana. Is làcanas otzidentales passant in manna parte in is abbas e sunt de Sud a Nord cun Illinois e Wisconsin peri su Lagu Michigan, sighint cun una parte de terra semper cun su Wisconsin. A Nord is làcanas torrant in s'abba, custa borta cussas de su Lagu Superiore e sunt cun Wisconsin e Minnesota in su Nord-Ovest e sa provìntzia canadesa de Ontàrio a Nord e Nord-Est. Sa làcana Est tirat a su Lagu Huron giai de intrenu, e finit in su Lagu Erie in unu puntu de acosidu cun Ohio e Ontario.

Su Michigan est su de 9 istados prus populados e su de 11 prus istèrridos in sa natzione. Est nodiu pro s'indùstria automobilìstica. Est fintzas istadu de turismu de barca, sende chi tenet bessidas in bator de is chimbe lagos mannos.

S'istadu est cumpostu de duas penìsulas: sa Penisula de Giassu e sa Penisula de Subra, collegadas de su ponte Mackinac Bridge.

Su territòriu de su Michigan fiat in passadu bìvidu de populos nativos, in antis de èssere colonizadu in su sèculu XVII de sa Frantza pro intrare a faghere parte de cussu chi diat pigare nòmene de Frantza Noa. Cun sa derrota in sa Gherra de is Sete Annos (chi in America at pigadu nòmene de Gherra Frantzesa-Indiana), in su 1762 fiat passadu a èssere territòriu Britànnicu, a coa tzedidu a is Istados Unidos.

Fintzas a su 1800 s'area fiat parte de su prus istèrridu Territoriu de Nord-Ovest, e a coa partzidu in is territòrios de Michigan, e in parte de s'Indiana. Su Michigan est intradu in s'Unione su 26 ghennàrgiu 1837 e comente istadu de 26. In pagu tempus s'est pois mudadu a tzentru industriale e cummertziale de importu mannu, chi atiraiat s'arribu de emigrantes.

S'economia de est in die de oe meda disvariada, ma su Michigan est connotu prusatotu pro s'indùstria automobilistica, sende chi in Detroit b'ant is sedes de is tres prus mannas cumpangias de automobiles de sos USA.

S'economia de sa Penisula de Subra, chi est pagu populada e rica de risursas naturales, s'apoderat in manna parte a subra de su turismu, sa Penisula de Giassu est imbetzes tzentru de manìgiu, de servìtzios e de indùstria de arta tecnologia.

Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]