Nevada

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Coordinatas: 39°N 117°W / 39°N 117°W39; -117

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Su Nevada inditadu in ruju in sa mapa de sos USA
Bandera de su Nevada

Su Nevada est unu istadu federadu de sos Istados Unidos de Amèrica chi s'agatat in sa regione de Sud-Ovest de sa natzione. Est unu de sos istados atraessadu de sos Montes Rocosos. Sa capitale est Carson City, sa prus manna tzitade Las Vegas.

Allàcanat in su Nord cun Oregon e Idaho, in s'Est cun su Utah, in su Sud-Est cun s'Arizona e in s'Ovest e Sud-Ovest cun sa Califòrnia. Non tenet bessida a mare.

Sos primos isproradores europeos de sa regione sunt istados sos ispagnolos, chi sunt fintzas sos chi dd'ant dadu nòmene de Nevada (chi cheret nàrrere niada), pro sa nie chi ammantaiat sos montes in ierru. A cussos tempos su territòriu fiat bìvidu de nativos americanos comente sas tribùs de Paiute, Shoshone, Washoe.

At pois fatu parte de sa Noa Ispagna e a coa, de su 1821 de s'istadu indipendente de Mèssicu. Sos Istados Unidos dd'aiant imbetzes balangiadu in su 1848 cun sa Gherra Messicanu-Americana e nd'aiant postu a parte de su Territòriu de Utah in su 1850.

S'arribu mannu de emigradores est dèpidu a s'iscoberta a Comstock Lode de una vena de prata in su 1859. Custu fatu at betidu in su 1861 a sa criatzione de su Territòriu de Nevada, isceradu de su de su Utah.

Est istadu ammìtidu a intro de s'Unione comente istadu federadu de 36 su 31 de santugaine 1864, segundu istadu a b'intrare durante sa Gherra Tzivile, cun sa Virgìnia Otzidentale.

In su 1900 s'istadu contaiat populatzione de unos 40.000 bividores, chi fiat prus pagu de sa metade de su prus pagu populadu istadu de sa natzione a fatu suo. In su sèculu XX est noantamas diventadu unu logu turìsticu, gràtzias a s'aprobu de leges pagu seberas in tema de cògios e separòngios e prusatotu gràtzias a sa legalizadura de su giogu de azardu.

Su turismu est oe sa faina printzipale funte de impreu. De importu fintzas sa bogada de s'oru de chi su Nevada est produidore de bator in su mundu.

Su Nevada est su de 7 istados prus istèrridos, su de 35 prus populados e su de 9 cun prus bàscia densidade de bividores intre sos 50 chi cumponent sa federatzione. Unu 75% de sa populatzione est cuntzentrada in sa Contea de Clark in ue s'agatat s'area metropolitana Las Vegas-Paradise.

Su Nevada est unu istadu in manna parte desèrticu e semi-àrridu. Casi su 90% de su territòriu est amministradu de giurisditziones federales de sos USA, siat tziviles siat militares.

Su nomìngiu est "Silver State" (Istadu de Prata), tenende sa prata importu mannu in s'economia. Àteros nomìngios sunt "Battle Born State" (Istadu Nàschidu de sa Batalla), èssende su Nevada nàschidu in tempos de sa Gherra Tzivile, "Sagebrush State" e "Sage hen State".

Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]