Aritzu

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Coordinadas: 39°57′23.27″N 9°11′48.33″E / 39.956465°N 9.196758°E39.956465; 9.196758

Aritzo - Costume tradizionale (08).JPG

Aritzu o Aritzo est una bidda de 1.291 abitantes (2017) de sa Provìntzia de Nùgoro.

Nùmene[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Pro Pittau[1], su nùmene benit dae su tèrmine latinu ERICIUS, chi currispondet siat a s’animale eritzu chi a su eritzu de sa castàngia; pro Dedola[2] imbetzes est unu tèrmine sardianu: Ara e Itzo currispondent a “territòriu” e “confine” duncas territòriu de confine.

Su sartu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Posta in sa Barbàgia de Brebì, a belle e 800 metros subra su livellu de su mare, a peales de su monte Genna de Crobu, inghiriada dae buscos de castàngia e de nutzola. Est a làcana a nord cun Dèsulu, a est cun Àrthana e Gadoni, a sud cun Làconi e a ovest cun Brebì e Meana Sardo. Si s’arribat in màchina dae Casteddu o dae Aristanis tocat de pigare sa SS 131 finas a su bìviu pro Futei, si sighit in diretzione de Barùmini e a pustis de Làconi, finas a agatare s'istatale 295 chi nche pigat dereta a Aritzo. Dae Tàtari imbetzes tocat de arribare finas a Nùgoro, dae ue si pigat s’istrada Fonne-Dèsulu, si podet o colare in Dèsulu o girare pro Tonara, si intrat a Brebì e a pustis s’agatat Aritzo. Contat unos 1700 abitantes, cun unu territòriu de 760 ètaros; a cara a cara de sa bidda su chi si faghet notare deretu est su Texile, unii monte calcàreu chi paret unu tuntunnu, artu unos 975 metros, chi est istadu insertadu in sa lista de sos monumentos naturales de sa Sardigna. In is terrinos a in tundu a sa bidda s’agatat galu carchi domus de janas, che a sas de Is Forros in su Monte de Susu, non si bi connoschet imbetzes nuraghes. In costos montes si sunt galo cunservadas is domos de nie, sa prus famada est sa de sa Fontana Cungiada, costas fiant un’ispètzia de putzos chi in ierru, is niàrgios prenaiant de nie, custu beniat cunservadu finas de s’istiu, cando si segaiat s’astra a cantos, tando beniat bene frighinadu, si bi agiunghiat unu pagu de limone e de tzùcaru e si bi faghiat sa carapigna, chi sos benduleris de Aritzo andaiant a bèndere in is biddas de sa Sardigna a is festas.

S'economia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sa bidda fiat frecuentada giai dae su comintzu de su 1900 dae sas persones chi beniant dae totu sa Sardigna e mescamente dae s'ala de Casteddu pro s'àera bona chi si b'agataiat. Aritzo at duncas fatu de su setore turìsticu s'atividade prus de importu de totu s'economia de sa bidda. Medas sunt difatis sas istruturas fatas a collire sos turistas: albergos e ristorantes. Galu bia est peri s'arte de traballare sa linna, mescamente cussa de castàngia, da ue bi faghiant càscias, mòbiles, cadiras; in su tempus coladu dae sa linna de castàngia si bi faghiant peri sos balcones e sas ghennas de sas domos.

Sa cultura e s'istòria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In s'edade de mesu fiat parte de su Giuigadu de Arborea e a pustis de su marchesadu de Aristanis. In su 1480 at àpidu unu privilègio dae Ferdinandu II de Aragona, chi cun unu pabiru reale at fatu a manera chi sa bidda esseret apartènnida a manera dereta a sa Corona e àeret pòdidu numenare is amministradores suos intre sa gente de sa bidda.

Su nùcleu prus antigu de Aritzo est su tzentrale e li narant: S'ortu de su para, cun is domigheddas in pedra de lavagna e is istauleddus. Inoghe bi sunt peri sas presones betzas, chi sunt de su 1600, fraigadas cun pedra de lavagna, partzidas in tres aposentos e una cortighedda, custas sunt frunidas peri de unu coladòrgiu chi si narat Sa bòvida; àteru dominàriu de importu, semper in su tzentru de sa bidda, est su Casteddu Aranginu, fraigadu in su 1700, totu in pedra de lavagna, giughet sa forma de unu casteddu cun sa turre arta chi dòminat sa bidda e totu sa badde, sinnu de cantu fiat manna s'autoridade de custa famìllia a cussos tempos.

Interessante meda est peri sa domo de is De Villa, de su de XVII sèculos, in istile ispagnolu, e is villas de Fossataro e Asquer, fraigadas intre su 1910 e su 1920.

De importu est peri sa crèsia de Santu Micheli, fraigada in su 1500, cun una istrutura tardogòtica; in intro de custa crèsia sunt collidas una rughe de prata de su XV sèculu e duas istàtuas de linna polìcromas chi retratant una sa Piedade e una Santu Cristolu, semper in sa crèsia est costoida carchi tela de su pintore aritzesu Antoni Mura.

Persones e festas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sa castàngia est protagonista, s’ùrtima domìniga de santugaine, de sa festa manna de Aritzo, chi difatis si mutit Sagra de sa castàngia, insertada in sa manifestatzione “Autunno in Barbagia”; àteras festas de importu sunt sa de Santu Basili, sa prima domìniga de cabudanni, e sa de su patronu de sa bidda Santu Micheli, chi si faghet in beranu.

Intre is persones de importu ammentamus Bachis Sulis (1795-1838), su poeta improvisadore in limba sarda; is cantzones suas las cantant galu oe a cuncordu e a tenore. Poeta isfortunadu, a pustis de èssere istadu bandidu l’ant mortu a 43 annos in dae in antis de domo sua.

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. (IT) Massimo Pittau, I nomi di paesi, città, regioni, monti, fiumi della Sardegna: significato e origine, Casteddu, Gasperini, 1997, OCLC 231730413.
  2. (IT) Salvatore Dedola, Toponomastica sarda: i nomi di luogo prelatini, i toponimi di età nuragica di tutti i comuni della Sardegna, traduzione della Stele di Nora, Patiolla, Grafica del Porteolla, 2004, ISBN 978-88-88246-53-6, OCLC 492784667.

Bibliografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Ligàmenes esternos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

(IT) Situ istitutzionale de su comune, in comune.aritzo.nu.it.

Controllu de autoridadeVIAF (EN141981260 · GND (DE4428370-2 · WorldCat Identities (EN141981260